02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Bancherii aşteaptă curăţarea bilanţurilor înainte de a deschide robinetul creditării

 

11 iunie 2014

Trebuie făcută curăţenie, dar întrebarea este dacă vom face acest lucru dintr-odată sau în timp, a declarat Tomas Spurny, şeful BCR. 

Bancherii aşteaptă să-şi cureţe portofoliile prin scoaterea din bilanţuri a creditelor neperformante provizionate integral înainte de a accelera creditarea, dar se plâng că în continuare cererea din partea clienţilor este, cu excepţii în anumite sectoare, foarte slabă şi abia acoperă sumele rambursate din credite vechi – aceasta a fost concluzia dezbaterilor despre evoluţia sistemului bancar, din prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit ’14.

„Trebuie făcută curăţenie în sistem, dar întrebarea este dacă vom face acest lucru dintr-odată sau în timp. Banca Na­ţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze con­diţiile pentru reluarea creditării. Soluţia pentru creditele neperformante este una simplă:  recunoşti acum pierderi nerealizate sau în viitor pierderi realizate. (…) Cred că în următorul an vom continua să ne mutăm dinspre finanţare externă către depozite locale“, a declarat în cadrul conferinţei Tomas Spurny, preşedintele executiv al BCR.

Conferinţa ZF Bankers Summit ’14 a fost organizată în parteneriat cu Master­Card, Volksbank, Vodafone, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Romsys, Garanti Bank, Kredyt Inkaso, Predoiu Law şi Marfin Bank.

Bancherii s-au plâns constant în criză de lipsa cererii de credite, dar în acelaşi timp au evitat să-şi asume riscuri prea mari în economie după ce exuberanţa creditării din perioada de boom economic s-a încheiat cu un volum uriaş  de credite neperformante şi de provizioane de risc, care apasă pe venituri şi pe profitabilitate.

Creditele neperformante au ajuns la 22% din portofoliul total de credite bancare, dar bancherii aşteaptă acum să aplice un nou regulament al BNR, care le va permite să scoată din bilanţuri creditele ne­per­formante care au fost provizionate integral şi care se ridică la 6 mld. lei. Rata de neperformanţă ar urma să scadă în urma acestei măsuri la circa 17%, iar bancherii spun că îmbunătăţirea acestui indicator le va permite să accelereze creditarea.

„Solicitarea privind curăţarea sistemului bancar de credite neperformante a plecat de la ARB. BNR a adoptat o normă care permite scoaterea din bilanţuri a creditelor neperfor­mante provizionate integral, dar a formulat şi două recomandări legate de creditele cu întârzieri mai mari de 365 de zile pentru care nu s-a început executarea şi de provizioanele privind expunerea pe firme aflate în insolvenţă. Provizioane înseamnă cheltuieli mari şi reducerea profitabilităţii, dar trebuie să privim în viitor. Odată curăţate bilanţurile se vor îmbunătăţi indicatorii de performanţă şi băncile se vor lansa mai agresiv în creditare“, a consideră Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor.

Gheţea spune că în prezent se vede o activitate mai intensă în sectorul agriculturii, care a devenit un sector atractiv pentru oameni de afaceri care în trecut au câştigat bani din alte sectoare. El spune însă că, împotriva aşteptărilor sale, nu se vede încă nicio mişcare în zona infrastructurii.

Alţi bancheri sunt însă de părere că am ieşit deja din criză. „Mi-e teamă că am ratat ieşirea din criză aşa cum am ratat intrarea. Încă nu ne dăm seama că am ieşit din criză, problema este că ne lipseşte încrederea. Sistemul bancar a demonstrat că este rezilient, a trecut prin această perioadă cu un nivel de capitalizare ridicat şi destul de stabil“, afirmă Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank.

Activitatea proastă din zona de infrastructură a fost menţionată şi de Tomas Spurny, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă locală după activele deţinute. El mai spune că banca pe care o conduce se va axa doar pe creditarea „economiei sănătoase“.

„Sistemul bancar se află într-o situaţie complicată. Sunt 36 de licenţe bancare, dar nu avem un teren de joc suficient de mare. Cred că reţeaua teritorială este prea mare. Densitatea este de două ori mai mare decât în Cehia, de exemplu. Mă aştept să vedem o piaţă bancară mai mică în următorii 2-3 ani. (…) Trebuie făcută curăţenie în sistem, dar întrebarea este dacă trebuie să facem acest lucru dintr-odată sau în timp. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze con­diţiile pentru reluarea creditării“, a mai spus şeful BCR.

Reprezentantul local al nemţilor de la Deutsche Bank, Mihai Ionescu, crede că există o problemă de optică asupra sistemului bancar. „Ne uităm doar la faptul că unu din  cinci credite este neperformant, dar sistemul bacar este foarte bine condus şi banca centrală are o politică de reglementare foarte strictă.“

Deutsche Bank a devenit în ultima perioadă unul dintre finanţatorii achiziţiilor de portofolii de credite neperformante operate pe piaţa locală de firmele specializate în recuperarea de creanţe. „România este o piaţă interesantă pentru tranzacţii cu credite neperformante. Tranzacţiile potenţiale pe acest segment se ridică la 3 mld. euro în următorul an. Suma pe care noi vrem să o investim în credite neperformante este semnificativă. Sunt bani pe care i-ar putea pune la bătaie doar un fond de investiţii sau o bancă. Ne uităm şi la active performante, nu doar neperformante“, a spus Josh Silver, director Deutsche Bank Londra.

Una dintre cele mai mari tranzacţii cu portofolii de credite neperformante efectuate anul acesta a fost vânzarea de către Volksbank a unui pachet de credite garantate cu o valoare nominală de circa o jumătate de miliard de euro. „Când vinzi credite neperformante vinzi ceva care nu a fost un succes. Nu pot spune că sunt fericit după ce am finalizat această tranzacţie. Pregătirile pentru vânzarea portofoliului de neperformante de o jumătate de miliard de euro au durat circa şase luni. Am vândut doar credite neperformante, nu am inclus şi credite bune în pachet“, a declarat Benoît Catel, preşedintele Volksbank.

Andrei Mocanu, director general al firmei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso, spune că băncile au început să vândă de anul acesta mai multe credite garantate decât negarantate şi că cel mai uşor se recuperează  creditele cu întârzieri mai mici de 500 de zile. „Rata de recuperare scade dramatic în cazul creditelor cu întârzieri mai mari“, a precizat Mocanu.
Radu Gheţea, preşedinte al CEC Bank şi al ARB

Solicitarea privind curăţarea sistemului bancar de credite neperformante a plecat de la Asociaţia Română a Băncilor. Banca Naţională a adoptat o normă care permite scoaterea din bilanţuri a creditelor neperformante provizionate integral, dar a formulat şi două recomandări suplimentare legate de creditele cu întârzieri mai mari de 365 de zile

pentru care nu s-a început executarea şi de provizioanele privind expunerea pe firme aflate în insolvenţă. Provizioane înseamnă cheltuieli mari şi reducerea profitabilităţii, dar trebuie să privim în viitor. Odată curăţate, bilanţurile se vor îmbunătăţi indicatorii de performanţă şi băncile se vor lansa mai agresiv în creditare. (…) Cred că vânzarea creditelor neperformante către firme specializate este de dorit.
Tomas Spurny, preşedintele executiv al BCR

Sistemul bancar se află într-o situaţie complicată. Sunt 36 de licenţe bancare, dar nu avem un teren de joc suficient de mare. Cred că reţeaua teritorială este prea mare. Densitatea este de două ori mai mare decât în Cehia, de exemplu. Mă aştept să vedem o piaţă bancară mai mică în următorii 2-3 ani. (…)Trebuie făcută curăţenie în sistem, dar întrebarea este dacă trebuie să facem acest lucru dintr-odată sau în timp. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării. Soluţia pentru creditele neperformante este una simplă:  recunoşti acum pierderi nerealizate sau în viitor pierderi realizate. (…) Cred că în următorul an vom continua să ne mutăm dinspre finanţare externă către depozite locale.
Anthony Hassiotis, preşedinte şi CEO al Bancpost

Procesul de restructurare al Bancpost s-a terminat, iar acum banca trebuie să înceapă să culeagă roadele acestui proces. Majoritatea băncilor s-au ajustat din punctul de vedere al costurilor şi al proceselor, iar acest lucru este partea bună a sistemului bancar românesc.

În prezent Bancpost se află în proces de deleveraging, pentru că o mare parte a afacerilor noastre este în zona de retail. Nu suntem aici din motive oportunistice, România este o ţară strategică pentru noi.

Avem un business plan pe 3 ani, iar în prezent suntem în proces de revizuire a acestuia şi urmează să fie aprobat de conducerea de la Atena. (..) Încrederea populaţiei nu se simte, de aceea consider că nu vom vedea deleveraging până când încrederea nu va fi restabilită. (…) Sistemul bancar este destul de bine capitalizat, în pofida nivelului creditelor neperformante, totuşi 40 de bănci într-o ţară precum România este un număr prea mare.
Rudolf Vizental, CEO al CTI Restructuring

Doar 2-3% din companiile intrate în insolvenţă reuşesc să-şi revină. Pentru companiile aflate în dificultate şansele de revenire sunt mult mai mari în afara insolvenţei, de circa zece ori mai mari. Totuşi, există cazuri când reorganizarea în insolvenţă este mult mai eficientă, de exemplu, atunci când s-a început executarea silită. În situaţiile de insolvenţă se recuperează 40-50% din partea garantată. (…) Pe piaţa locală au început să apară acele fonduri de investiţii care să pună bani noi în firme aflate în stare de dificultate. Circa 60% din companii sunt în stare de dificultate – sunt supraîndatorate şi au lipsă de lichiditate. (…) Sistemul bancar s-a modernizat în ultimii şase ani, dar este încă într-o fază de negare. Bancherii nu vor să admită că la multe probleme nu au o soluţie. Sunt companii care sunt supraîndatorate şi nu au lichiditate, iar aici o reeşalonare a creditelor nu ajută cu nimic. Este nevoie de capital proaspăt.
Andrei Mocanu, director general Kredyt Inkaso România

Băncile locale au vândut în special portofolii de credite de consum, iar acestea se colectează mai uşor. În cazul creditelor cu o întârziere la plată de până în 500 de zile se colectează circa 20%, în timp ce în cazul creditelor peste 500 de zile se colectează mult mai puţin. Piaţa creditelor neperformante este în linii mari de 3-4 miliarde de euro, iar cea mai mare parte a acestora sunt la IMM-uri, aproximativ două treimi. În prezent Kredyt Inkaso are un portofoliu de 300 mil. euro, iar majoritatea sunt credite negarantate pentru persoane fizice. Mă aştept la o dublare sau triplare a portofoliului în următorul an. Supraîndatorea, lipsa de viziune, de calcul al businessului şi lipsa de educaţie au determinat creşterea nivelului de credite neperformante.
Bogdan Patriniche, administrator, Societatea Artemis Vânzare şi Recuperare

În România ar trebui să avem 3-4 bănci universale, care să aibă o cotă de piaţă de peste 15% şi 1-2 jucători specializaţi pe anumite nişe, precum corporate.

Olanda are 3 bănci, Franţa are 4, Marea Britanie are 5 bănci. Numărul actual, de peste 40 de bănci, este mult prea mare. Totuşi, nu cred că se poate realiza prea curând reducerea la un astfel de număr. Sistemului bancar îi lipseşte securitizarea. Nu există securitizarea creditului ipotecar. Totodată, creditele acordate municipalităţilor puteau fi securitizate.

Securitizarea ar fi transformat împrumuturile în instrumente tranzactionabile, ceea ce ar fi determina şi o creştere a Bursei de Valori. Securitizarea acestor active ar fi dat măsura obiectivă a valorii lor, am fi avut semnale din piaţă legate de preţul acestora, de condiţiile de creditare.
Benoit Catel, preşedintele Volksbank

Când vinzi credite neperformante vinzi ceva care nu a fost un succes. Nu pot spune că sunt fericit după ce am finalizat această tranzacţie. Pregătirile pentru vânzarea portofoliului de neperformante de o jumătate de miliard de euro au durat circa şase luni. Am vândut doar credite neperformante, nu am inclus şi credite bune în pachet. (…) Sunt în continuare destul de multe lucruri de făcut la Volksbank. Până la finalul anului viitor trebuie să vindem banca. Vrem să vindem o bancă performantă, de aceea în acest moment încercăm  să despărţim lucrurile în două. Strategia este şi de creştere şi de pregătire pentru vânzare. Vrem  să construim un model sustenabil de creştere. Am ajuns la un nivel al indicatorului credite/depozite de 200% după vânzarea pachetului de neperformante. Încă este un nivel ridicat.
Cosmin Vladimirescu, general manager  al MasterCard România

Trebuie să ne gândim la pârghii care să ajute creşterea tranzacţiilor cu carduri în mediul rural. Vrem să penetrăm zonele unde cash-ul este rege acum. Cred că principala problemă în acceptarea cardurilor în segmentul micilor retaileri este fiscalizarea şi nu comisioanele băncilor şi organizaţiilor de plată. Cred că trebuie să se ia o serie de măsuri care să reprezinte şi stimulente şi penalizări şi  care să încurajeze tranzacţiile cu carduri. (…) Se simte revenirea tranzacţiilor pe carduri, inclusiv pe carduri de credit. Ratele fără dobândă şi sistemele de bonusare au fost cele care au propulsat cardurile de credit.
Natalia Chiriţescu, Regional Manager, Eastern Europe, Vodafone

Băncile se îndreaptă către digitalizarea operaţiunilor, dezvoltarea agenţiilor virtuale şi schimbarea modului în care interacţionează cu clienţii.Vedem două tendinţe principale în sectorul bancar. Pe de o parte, bancherii continuă  procesul de optimizare, băncile cu reţele mari reduc numărul sucursalelor, dar şi al bancomatelor. Pe de altă parte, o altă tendinţă a băncilor este de a se adapta în funcţie de nevoile clienţilor. Sistemul bancar se îndreaptă spre digitalizare, agenţii virtuale, targetare a clienţilor prin mesaje telefonice şi implementarea proiectelor inovative de schimbare a modului de lucru în canalul de gestionare a clienţilor.
Omer Tetik, preşedintele Băncii Transilvania

Se vede clar că s-a schimbat sentimentul clienţilor. Pe retail, sunt mai multe tranzacţii de valoare mai mare cu cardurile, adică achiziţii de bunuri de folosinţă îndelungată. Pe corporate, se mută focusul dinspre credite pentru capital către credite pentru investiţii. (…) Este foarte bine venit efortul statului pentru susţinerea creditării firmelor mici, dar trebuie să revină apetitul băncilor Slăbiciunea sistemului bancar este mai mult sentimentală decât financiară. (…) Problema sistemului bancar a fost în trecut concentrarea băncilor în oraşe mari şi ignorarea unei jumătăţi de ţară: mediul rural. (…) La Banca Transilvania, vom depăşi cifrele bugetate pentru anul acesta şi cred că aceasta este cea mai bună surpriză pentru investitori.
Sergiu Oprescu, preşedinte & CEO Alpha Bank

Mi-e frică că am ratat ieşirea din criză aşa cum am ratat intrarea. Încă nu ne dăm seama că am ieşit din criză, problema este că ne lipseste încrederea. Sistemul bancar a demonstrat că este rezilient, a trecut prin această perioadă cu un nivel de capitalizare ridicat şi destul de stabil. Desigur că nivelul de neperformanţă este destul de mare. Totuşi, dacă luăm în calcul că băncile locale au început să utilizeze procesul write off vedem că sistemul bancar se îndreaptă către intrarea într-un con de normalitate. (…) Alpha Bank a depăşit procesul deleveraging. Ne-am propus să creştem pe retail, dar vrem să ne păstrăm poziţia pe segmentul imobiliar, unde în prezent avem o cotă de 9%. Cea mai mare parte a creditelor acordate de noi sunt în lei, circa 70-80% din producţia nouă de împrumuturi. (…) Mă aştept ca să scădă costul risului în perioada următoare şi să revină sub 1%. Costul riscului a atins 2,5 puncte procentuale la apogeul crizei, un nivel semnificativ.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen

Este din ce în ce mai clar că avem de a face cu o situaţie gestionabilă,  dar acest lucru nu s-a tradus într-o situaţie în care clienţii să aibă o încredere mai mare pentru a lua credite pentru consum sau investiţii. Sigur că se vede o îmbunătăţire, dar nu e simplu să creşti creditarea. Este o luptă destul de mare ca să înlocuim măcar rambursările. Ar fi periculos să spunem că criza s-a terminat. Dacă s-a terminat criza, de ce avem nevoie de o măsură guvernamentală de reducere a ratelor la credite la jumătate. (…) Creşterea este prioritatea noastră. Întrebarea este cum creşti şi de aceea trebuie să ai o viziune foarte clară asupra viitorului. Nu e neapărat să facem achiziţii. Dacă există oportunităţi pe piaţă, înseamnă că le analizăm. Cred că oportunităţi există, dar nu poţi să alergi după fiecare. Este nevoie de puţină tactică.
Josh Silver, director Deutsche Bank Londra

România este o piaţă interesantă pentru tranzacţii cu credite neperformante. Tranzacţiile potenţiale pe acest segment se ridică la 3 mld. euro în următorul an. În prezent sunt scoase la vânzare credite neperformante de 1 mld. euro. Vânzarea de credite neperformante ajută băncile pentru că le oferă lichidităţi şi le permite să se ocupe de operaţiunile de bază. Suma pe care noi vrem să o investim în credite neperformante este semnificativă. Sunt bani pe care i-ar putea pune la bătaie doar un fond de investiţii sau o bancă. Ne uităm şi la active performante, nu doar neperformante. Problema sistemului bancar sunt creditele neperformante. Sunt câteva motive pentru acest nivel al creditelor neperformante, inclusiv optimism exagerat înainte de criză.
Fatih Arpas, IT & ADC Logistic Director, Garanti Bank

Dezvoltarea tehnologiei şi internetul de mare viteză vor avea un rol important în sectorul bancar în perioada următoare pentru că vor ajuta băncile să ajungă mai rapid la client. Vrem să mergem noi la client, să nu mai fie nevoit să vină la sucursală, iar implementarea 4G ne va ajuta. În ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de stocare a datelor cloud consider că reglementarea acestora de către BNR ar stimula folosirea mult mai intens. Pentru România problema nu este securitatea serviciilor de cloud, ci reglementarea acestora. Ne dorim ca BNR să reglementeze sistemele de stocare a datelor pentru ca băncile să le poată folosi. Garanti Bank crede în continuare în piaţa locală şi îşi va continua procesul de dezvoltare pe plan local, urmând să ajungem la 100 sucursale până la finalul anului acesta.
Mihai Ionescu, head of representative office România, Deutsche Bank

Există o problemă de optică asupra sistemului bancar: ne uităm doar la faptul că unu din  cinci credite este neperformant, dar sistemul bacar este foarte bine condus şi banca centrală are o politică de reglementare foarte strictă. (…) Este destul de greu să vedem noi investitori în sistemul bancar. Băncile care se uită să facă achiziţii în Europa Centrală şi de Est pot fi penalizate de investitori. Nu este o problemă a României, este o problemă a întregii regiuni. (…) Dobânda ridicată reflectă costul cu neperformantele şi costul cu finanţarea. Este vorba de riscul de a face afaceri în România. Dacă imaginea ţării se îmbunătăţeşte, pot fi accesate şi pieţele financiare globale. Cred că aici este soluţia.

Sursa: Ziarul Financiar