02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Bogdan Olteanu, BNR: Nevoia de a face profit va împinge băncile să reia creditarea

 

25 iunie 2014

Reducerea surselor alternative de profit presează băncile să se întoarcă la activitatea tradiţională de acordare de credite pe baza depozitelor atrase, însă pentru reluarea cu adevărat a creditării trebuie găsite soluţii pentru problema deficitului de capital al companiilor, inclusiv prin ameliorarea schemelor de garantare aplicate de stat, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale. 

„Premisa reală a curăţeniei în bilanţurile băncilor (prin scoa­te­rea creditelor neper­for­mante provizionate din bi­lanţ – n.red.) va fi dată de pre­siu­nea economiei reale, nu neapărat de o presiune a cererii de credite (…), cât de nevoia băncilor de a face profit. Resursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat, cel puţin zona de trezorerie e mult mai puţin uşor de folosit decât a fost în perioadele anterioare, randamentele tu­turor titlurilor imaginabile au scăzut sem­nificativ în aceşti ani şi atunci evident e po­sibil ca băncile să se întoarcă către acti­vi­tatea tradiţională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza de­po­zitelor atrase şi să în­cerce să obţină pro­fitul de acolo“, a de­clarat Ol­teanu ieri la con­fe­rin­ţa Me­dia­fax Talks about Banking.

El a arătat că relua­rea activităţii de cre­di­tare va fi însoţită de dificultăţi, asumare de riscuri, provocarea lipsei de capitalizare a companiilor din România, dar şi de „şansa pe care o avem de derulare a unor politici publice“.

„Din numeroasele politici publice de încurajare a creditării din alte ţări – luăm ca exemplu Marea Britanie – singura care a funcţionat în mod efectiv, în special pentru IMM-uri, a fost cea a garantării creditelor. Există şi în România mecanisme care au fost construite, care pot fi ameliorate, astfel în­cât să se sprijine această reducere a po­verii riscurilor pe care băncile şi le asumă atunci când creditează IMM-uri“, a spus Olteanu.

Mitrache, şeful Leumi: Trebuie regle­men­tată şi solvabilitatea minimă a com­paniilor, nu doar a băncilor

Ministerul Finanţelor ar trebui să stabi­lească indicatori minimi de solvabili­tate pentru companii, la fel cum se aplică în cazul băncilor, iar BNR ar putea elabora niş­te reguli pentru finanţarea companiilor, pen­tru a evita riscurile excesive, afirmă pre­şe­dintele Bank Leumi, Laurenţiu Mitrache.

„Ar trebui o regle­mentare centrali­zată şi la nivelul firmelor. (…) Accesul la cre­ditare ar trebui regle­men­tat. S-a făcut un ma­re pas la retail. Este re­stricţionat la toate băn­cile, de exem­plu, cre­ditul în va­lută pen­tru cei care nu au veni­turi în valută. Aşa tre­buie făcut şi în sectorul co­mercial“, a afirmat Mitrache.

El a arătat că, în ca­zul populaţiei, mai multe bănci au evitat ini­ţial să se implice în creditul cu bletinul, dar concurenţa le-a forţat să introducă în ofertă acest produs, petru că au realizat că pierd cotă de piaţă.

Potrivit lui Mitrache, reluarea creditării firmelor ar putea aduce noi riscuri în sistem în goana după cotă de piaţă şi profituri înalte, unele bănci putâd alege să crediteze companii cu indicatori slabi.

În acest sens, preşedintele Bank Leumi crede că ar putea fi benefică o reglemen­tare a BNR şi pe acest sector, neperfor­man­ţa de la întreprinderile mici şi mijlocii fiind mult mai mare decât cea de la alte sectoare, cu peste 30% pe medie.

„Se tot vorbeşte că băncile au dat cre­dite proaste ştiind că se ajunge aici. Nu este aşa. Noi analizăm un client şi este bun în toate corelaţiile bilanţiere şi de analiză a clientului. Dar el îşi vinde marfa şi nu mai încasează banii pentru că partenerul lui din afaceri a luat marfă şi a fugit în nu ştiu ce ţară fără să plătească. (…) Trebuie întărită re­glementarea centralizată care să acopere întreaga economie şi nu doar zona ban­cară“, a continuat Mitrache.

Pregătirile pentru intrarea în Uniunea Bancară pot dura până anul viitor

Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS) – una din cele trei componente ale Uniunii Bancare – va începe să funcţioneze la 4 noiembrie, însă România ar putea de­ve­ni membru al acestuia în cursul anului vi­itor, pentru că reformele legislative nece­sa­re sunt destul de complexe, iar pro­ce­du­rile pre­alabile aderării stabilite de BCE ne­cesită un interval de câteva luni de la mo­mentul finalizării proiectelor legis­lative, afir­mă Bogdan Olteanu, viceguver­nator al BNR.

BNR este responsabilă de procesul de aderare a României la Mecanismul Unic de Supraveghere.

„Paşii presupuşi nu sunt simpli, pe de o par­te evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o re­for­mă instituţională legislativă extrem de com­ple­xă care presupune un transfer de suve­ra­nitate dinspre România înspre acea parte a Uniunii Eropene care decide să fie parte a Uniu­nii Bancare, o nouă zonă euro plus, dacă vreţi.“

Olteanu a arătat că trebuie trans­for­ma­tă toată legislaţia la nivel naţional, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garan­tare, legislaţia referitoare la măsurile de inter­venţie, de rezoluţie, de stabilizare, ast­fel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în mă­sura în care legislaţia europeană o prevede.

„Nu există experienţă în acest sens în nicio ţară europeană, nici la Banca Cen­tra­lă Europeană, de aceea lucrăm împreună cu BCE, a existat o consultare institu­ţio­na­lă şi una personală între domnul gu­ver­nator (al BNR, Mugur Isărescu – n.red.) şi dom­nul Draghi (şeful BCE, Mario Draghi – n.red.) prin care s-a stabilit ca, în loc de o co­mu­nicare formală între cele două instituţii, să lucrăm de la început împreună pentru a descoperi o cale, pe care sperăm să meargă şi alte ţări din afara zonei euro.“

Sursa: Ziarul Financiar