02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Carabulea şi Tănase, Banca Carpatica: Nu suntem de acord cu fuziunea, aşa cum a anunţat Directoratul

 

13 martie 2014

Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, care deţin împreună 52,5% din acţiunile Băncii Carpatica, nu sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a AGA a propunerii Directoratului privind fuziunea cu o altă bancă şi cer operarea de urgenţă a rectificărilor necesare.

Cei doi acţionari au cerut în 14 februarie convocarea adunărilor generale (ordinară şi extraordinară) a acţionarilor, stabilite de management pentru data de 10 aprilie, şi solicită atât reducerea numărului de membri ai Consiliului de Supraveghere de la cinci la trei persoane, cât a numărului de membri ai Directoratului, tot de la cinci la trei.

Carabulea şi Tănase au mai solicitat şi prezentarea unui raport privind modul în care Directoratul a supravegheat realizarea bugetului pe anul2013. Aceştia mai doresc acordarea unui vot de încredere membrilor Consiliului de Supraveghere şi stabilirea celor trei membri ai acestuia care vor continua activitatea în această structură.

Directoratul a adăugat pe ordinea de zi a şedinţei AGA din 10 aprilie propunerea de împuternicire a acestuia de a analiza şi identifica „eventuale oportunităţi de dezvoltare a băncii prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate, pentru a întocmi proiectul de fuziune” care va fi supus spre aprobarea AGEA.

„Ţinem să atenţionăm că noi nu am solicitat, nu am acceptat şi nu am fost şi nu suntem de acord cu înscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 10 aprilie 2014, formulat astfel: «împuternicirea Directoratului Băncii pentru a analiza şi identifica eventualele oportunităţi de dezvoltare a Băncii, prin realizarea unei fnziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate pentru a întocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare AGEA»”, se arată într-o adresă transmisă de Carabulea şi Tănase preşedintelui Directoratului băncii, Johan Gabriels.

Adresa a fost semnată luni, 10 martie, şi publicată miercuri pe site-ul Bursei de Valori.

„Din modul de formulare şi înscriere în ordinea de zi a AGEA a unui nou punct, necerut de noi, care avem calitatea de acţionari semnificativi semnatari ai cererii de convocare a celor două adunări generale, lasă să se înţeleagă că acest convocator, publicat de dumneavoastră în data de 6 martie 2014, şi corectat în data de 10 martie 2014, a fost acceptat de noi, având calitatea de acţionari semnificativi, care deţinem 52,5077% din capitalul social al Bancii şi din drepturile de vot, lucru total neadevărat şi revoltător. Pentru corecta informare a acţtionarilor şi a investitorilor BCC, vă cerem să faceţi de urgenţă rectificările şi comunicările necesare îndreptării acestei induceri în eroare cu bună ştiinţă a celor interesaţi de bancă, în caz contrar vă asumaţi personal şi în numele întregului Directorat toate riscurilc şi consecintele prevăzute de lege pentru astfel de fapte”, arată Carabulea şi Tănase..

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din acţiunilebăncii, iar Corneliu Tănase deţine 11,2179% din titluri.

Banca a transmis miercuri un alt raport Bursei în care se arată că prin ordin al prim-viceguvernatorului BNR s-a dispus instituţiei de credit să consemneze că Ilie Carbulea şi Corneliu Tănase acţionează concertat.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fosat arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat în urmă cu două săptămâni că în două – trei săptămâni va apărea o decizie a BNR în legătură cu un acţionar al unei bănci care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi acţionar şi îşi va pierde probabil dreptul de vot în AGA.

Deşi a refuzat să spună despre cine este vorba, oficialul BNR s-a referit, cel mai probabil, la Ilie Carabulea.

Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referinţă 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenţi numai acţionarii cu drept de vot înscrişi în registrul acţionarilor ţinut de Depozitarul Central.

Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificările şi completările ulterioare, „în cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acţionariatului unei instituţii de credit sau exercită o influenţă de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituţiei de credit, Banca Naţională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei de credit ori persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarii sau membrii respectivi şi/sau instituirea administrării speciale ori implementarea unor măsuri de stabilizare.

Acţionarii faţă de care s-a dispus măsura de suspendare a dreptului de vot nu mai pot achiziţiona noi acţiuni ale instituţiei de credit, persoană juridică română.

Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu este suspendat pot ţine adunare generală şi pot să ia orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de
actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

„Dacă măsura suspendării drepturilor de vot este aplicată acţionarilor reprezentând întregul capital social, Banca Naţională a României poate hotărî retragerea autorizaţiei instituţiei de credit”, se mai spune în lege.

Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru omul de afaceri Ilie Carabulea, în dosarul „Carpatica”, în care este acuzat de cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Tribunalul Bucureşti a judecat marţi cererea omului de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, de înlocuire a măsurii arestării preventive, iar miercuri a pronunţat decizia. Instanţa a dispus ca Ilie Carabulea să fie arestat la domiciliu.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti atât de Ilie Carabulea, cât şi de procurorii anticorupţie.

Sursa: Mediafax