02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Scutirea de plata ratelor: cum se poate transforma o decizie populistă proastă într-o decizie bună

 

16 februarie 2014

Scutirea de plata ratelor  scadente acordata categoriilor mai putin norocoase de romani  este la prima vedere o masura cu caracter re-distributiv – transferam profit de la actionarii  bancilor catre indatoratii autohtoni – si stimulator pentru consum – romanii mai putin  norocosi ar consuma mai mult produse si servicii realizate local si implicit ar sustine  economia – . Ar fi frumos, si-ar spune stanga nostalgicii, ca inca odata, romanii mai putin  norocosi sa fie cei care relanseaza economia.

Fara sa intru in dezbaterea politica cu parfum electoral european sau presidential, mi-as  permite sa sugerez celor de la directia buget din ministerul de finante sa reexamineze citeva  din consecintele acestui tip de decizie. Masura de scutire a taxelor discrimineaza intre:

 clientii cu venituri mici si cei cu venituri mai mari ai bancilor. Daca clientii cu  venitorui mici nu erau oricum bineveniti in banci, de acum incolo vor fi si mai putin  incurajati de banci sa-si deschida conturi, sa ia imprumuturi, etc. pentru ca bancile  vor trai cu frica ca decizii similare de scutire de plati sa fie luate din nou. Altfel spus,  clientii cu venituri mici vor deveni paria bancilor !

 romanii indatorati si cei neindatorati. Daca cei care s-au imprumutat déjà – mai  putin norocosi – au si banii si scutirea de plata este posibil ca cei care nu s-au  imprumutat déjà – tot nenorocosii – sa fie stimulati sa se imprumute. Excesul de  lichiditate pune presiune pe banci si genereaza inflatie. Altfel spus, bancile vor fi si  mai reticente sa acorde credit datorita hazardul moral !

 bancile din spatiul EURO care au acces la lichiditatea ECB via LTRO si in  principiul la lichiditate nelimitata de la bancile mama si bancile locale sau  exterioare spatiului Euro care trebuie sa se finanteze pe piata scump si pe  termen scurt. Bancile ar trebui sa finanteze diferenta de lichiditate impusa de  masura guvernului ; in timp ce bancile din spatiul Euro pot duce o asemenea pozitie  la 1% costuri, bancile din afara spatiului Euro (bancile romanesti, unguresti, turcesti,  israeliene – pot avea costuri suplimentare de 5%. De obicei orice stat isi protejeaza  bancile locale; se pare ca asta nu se aplica administratiei romane.

Decizia guvernului genereaza costuri suplimentare pt. banci generindu-le pierderi directe de  venit echivalente cu scutirile de plati si prin cresterea costurilor administrative suplimentare  in sensul ca bancile vor avea de renegociat zeci de mii de contracte mici.

Pe scurt, o masura populista care are un caracter aparent redistributiv si stimulator dar care  dezavantajeaza bancile locale si cele din afara spatiului Euro, incurajeaza hazardul moral si  descurajeaza bancile, pe viitor, in a acorda credite clientilor cu venituri mici.

Daca statul roman doreste intradevar sa-i ajute pe cei cu venituri mici o poate face mult mai  bine intervenind direct fie prin:

 credit fiscal celor cu venituri mici si venituri medii ; creditul fiscal poate fi orientat  direct pentru rambursarea creditelor injectind in sistemul bancar o doza tolerabila de  hazard moral; in contrapartida poti cere bancilor sa creasca creditarea catre romanii  mai putin norocosi;

 emiterea unor garantii pentru sumele similare;

 finantarea pozitiei de lichididate a bancilor (relativ la acest tip de clienti) fie prin  cash, fie printr-un asset swap – bonduri de stat in compensatia pierderii de  lichiditate -. Aceasta masura este o injectie de hazard moral dar ramine tolerabila in contextul in care bancile din afara spatiului Euro nu sint dezavantajate si nu  genereaza inflatie.

In formatul de credit direct fiscal sau de garantii sau de finantarea pozitiei de lichiditate a  bancilor, ministerul de finante roman ar calca cu incredere si competenta pe urma  Trezoreriei americane, franceze sau britanice in lupta impotriva Eurocrizei.

Sursa: Ziarul Financiar