02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Cele mai puternice 25 de branduri româneşti din industria materialelor de construcţii au vânzări anuale de 1 miliard de euro

 

30 aprilie 2014

Fie că este vorba de adezivi, vopsea, ciment sau cărămizi, şi în industria materialelor de construcţii brandul a ajuns să reprezinte un argument solid în decizia de achiziţie a consumatorului final. Business Construct a căutat cele mai puternice 25 de branduri româneşti de materiale de construcţii, ale căror vânzări cumulate ajung anual la peste 1 miliard de euro, respectiv aproape o treime din piaţa de profil. Ce branduri româneşti au reuşit să se impună şi să îşi păstreze poziţia pe piaţa locală şi ce rezultate au avut când şi-au încercat forţele la export? 

„Dacă la iaurturi îţi poţi permite să în­cerci de fiecare dată alt brand, adezivul îl foloseşti o singură dată. Nu-ţi poţi permite să dai greş“, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, care îşi comercializează produsele tot sub brandul AdePlast de 18 ani.

La fel ca în orice altă industrie, şi în cea a materialelor de construcţii brandul a devenit un argument semnificativ în decizia de achiziţie a meşterilor sau a clientului final. În ciuda faptului că în ultimii ani, pe fondul crizei, clienţii au început să se uite cu predilecţie către preţ, unele companii au reuşit să îşi menţină poziţia fără discounturi masive, tocmai datorită impactului brandului.

„Lucrătorii din domeniu sunt foarte conservatori, dacă au lucrat cu o vopsea bună şi care şi-a păstrat aceste caracteristici în timp, e foarte greu să-i convingi să lucreze cu altceva“, spune Marinică Potop, director general şi acţionar al producătorului de vopsele Sarcom Râmnicu Vâlcea, cu afaceri de 6,2 milioane de euro anul trecut şi care are în portofoliu brandurile Sticky şi Coral.

Antreprenorii români sau grupurile străine prezente pe piaţa locală au mizat pe crearea şi consolidarea de mărci locale prin care să îi convingă pe clienţi că şi în România se fac produse de calitate.

Spre deosebire de alte industrii, cea a materialelor de con­strucţii este extrem de sensibilă la costurile de transport. Nu e totuna să trimiţi o sticlă de vin sau o pereche de pantofi la câteva sute sau chiar mii de kilometri cu a trimite o tonă de ciment pe aceeaşi distanţă. În contextul în care produse precum cimentul sau prefabricatele devin nerentabile dacă sunt livrate la o distanţă mai mare de 250-300 de kilometri distanţă de fabrică, o serie de companii multi­naţionale au decis să-şi facă sau să-şi cumpere propriile fabrici în România şi să-şi pună amprenta asupra produselor prin mărci locale.

Branduri locale pentru greii din ciment

Cele trei companii din industria cimentului, spre exemplu, o piaţă de 600-700 de milioane de euro anual, au fiecare cel puţin câte un brand local pe care îl pun pe sacii de ciment, deşi niciunul dintre cei trei jucători nu este român: francezii de la Lafarge deţin Romcim, nemţii de la HeidelbergCement ies pe piaţă cu Carpatcement, iar elveţienii de la Holcim au Structo Plus şi Tenco.

Lafarge a ales să conserve numele companiei ale cărei fabrici le-a preluat odată cu privatizările din anii ‘90, Romcim, considerată stindardul industriei cimentului din România. „În relaţia producător-client-consumator/beneficiar, decizia privind achi­zi­ţia şi utilizarea unui anumit tip de ciment este influenţată în special de notorietatea brandului, de performanţa produsului în aplicaţie şi de convingerile constructorilor“, spune Bogdan Dobre, director de marketing şi vân­zări al Holcim România, companie cu afaceri de 213 milioane de euro în anul 2012.

La rândul său, Florian Aldea, director general al Carpatcement Holding, spune că nemţii de la HeidelbergCement au decis să aleagă un nume cu rezonanţă românească atât pentru companie, cât şi pentru brandul de ciment, în contextul în care structura decizională descentralizată a grupului permite fiecărei ţări să aibă propria strategie locală, sub umbrela filozofiei internaţionale a corporaţiei.

„De asemenea, originile autohtone se reflectă foarte bine în personalul companiilor grupului în România. Acestea au, încă de la în­fiinţare, doar angajaţi români“, spune Aldea.

Sursa: Ziarul Financiar