02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Cum justifică S&P trecerea României în „investment grade”. Puternica agenţie americană de rating

 

19 mai 2014

Puternica agenţie americană de rating, la care se uită toate pieţele financiare, a îmbunătăţit cu două trepte calificativele României privind datoria în valută şi în lei pe termen scurt şi lung, oferind şi o perspectivă „stabilă“. La începutul crizei, în octombrie 2008, Standard and Poor’s a penalizat România, introducând-o în categoria „junk“ din cauza datoriei mari private pe termen scurt şi a deficitului imens decont curent acumulat în anii de boom 2005-2008 (o medie de 10-12% din PIB, adică peste 12 miliarde euro în fiecare an), care nu mai putea fi susţinut în condiţiile în care pieţele financiare externe închideau uşile.    

Cum îşi justifică S&P decizia:

  • România face progrese în reducerea îndatorării externe. În plus, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectoruluifinanciar continuă să fie pe drumul cel bun;
  • Perspectiva stabilă a ratingului reflectă echilibrul dintre probabilitatea ca programele fiscale şi de reformă să depăşească aşteptările S&P şi posibilitatea reapariţiei unor dezechilibre externe;
  • Credem că România va menţine o rată de creştere a PIB constantă, de 3% în medie, în perioada 2014-2017. Cu toate că ritmul de creştere economică este mai lent decât cel înregistrat înaintea crizei financiare din 2009, este peste nivelul din ţările comparabile din regiune. Această situaţie arată revenirea unor fundamente relativ sănătoase, chiar dacă venitul pe cap de locuitor este aproximativ egal cu maximul atins în 2008;
  • Incertitudinile politice interne nu au afectat în ultima perioadă performanţa economiei, dar continuăm să vedem cadrul de guvernare din România ca o slăbiciune pentru rating; riscurile geopolitice ar trebui să rămână sub control, în condiţiile în care legăturile economice ale României cu Ucraina rămân relativ limitate şi nu vedem implicaţii directe de securitate pentru România;
  • Creşterea economică a fost susţinută în 2013 şi 2014 de cererea externă şi ne aşteptăm la o schimbare graduală spre cererea internă, exporturile nete urmând să aibă un impact nefavorabil asupra creşterii în 2016 şi 2017. Aceasta nu ar trebui să determine inversarea dramatică a progreselor legate de contul curent, pe care le considerăm în mare parte structurale;
  • De la semnarea acordului stand-by preventiv cu FMI în septembrie 2013, România a trecut prin două evaluări care au confirmat trendul de consolidare fiscală. Estimăm menţinerea deficitului bugetar aproape, dar sub pragul de 2% din PIB pe termen mediu, având în vedere ancora acordului cu FMI;
  • Ratingul României ar putea să fie îmbunătăţit dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor tendinţe privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar;
  • Ratingul ar putea să fie înrăutăţit dacă apar din nou dezechilibrele externe, dacă slăbeşte stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar creşte semnificativ.

Sursa: Ziarul Financiar