02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

De la 10% la 2%: dobânzile la titlurile de stat au coborât la noi minime istorice. Finanţele se bucură, bancherii plâng

 

24 martie 2014

Randamentele la titlurile de stat au fost pe un trend descedent în ultimii ani şi au ajuns în primul trimestru din 2014 la noi minime istorice, scăderea costului la care se împrumută statul venind pe fondulreducerii inflaţiei, îmbunătăţirii percepţiei de risc privind România şi al cererii în creştere pentru titlurile româneşti, cerere susţinută în principal de investitorii străini.

Determinantă pentru creşterea apetitului străinilor pentru titlurile româneşti în ultimul an a fost includerea acestora în indici internaţionali ai băncilor JP Morgan şi Barclays privind pieţele emergente. Străinii şi-au consolidat anul trecut o pondere de peste 20% din stocul de datorie publică internă al României. Investitorii străini deţineau la sfârşitul anului 2013 titluri de stat în lei şi euro emise pe piaţa internă de aproximativ 5 mld. euro, cu 1,8 mld. euro mai mult decât în 2012, dar cu circa 2 mld. euro sub vârful istoric de 7 mld. euro atins la sfârşitul lunii mai 2013.

Dacă în 2009 randamentele medii la titlurile de stat oscilau în jurul a 10%, la începutul acestui an certificatele de trezorerie cu scadenţa la şase luni şi la un an au ajuns la randamente de cinci ori mai mici, respectiv 2%. În cazul obligaţiunilor cu maturitatea de trei ani, Ministerul Finanţelor reuşeşte să se împrumute la aproximativ 4%, iar la titlurile cu scadenţa la cinci ani sau zece ani nivelul randamentului mediu s-a înjumătăţit în ultimii cinci ani, spre 5%. Dacă pentru stat scăderea randamentelor la titluri este mană cerească, pentru bănci a dus la scăderea câştigurilor, pe care instituţiile de credit nu le pot recupera din creditare. Nu doar randamentele plătite de stat au fost în scădere, ci şi sumele împrumutate.

Anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat 48,5 mld. lei prin emisiuni de titluri în lei pe piaţa internă, la care s-au adăugat circa 3 mld. euro şi 1,5 mld. dolari prin emisiuni de titluri în valută. Suma împrumutată de stat a scăzut cu echivalentul a 10 mld. lei faţă de anul 2012, respectiv cu 17%.  Faptul că statul s-a împrumutat mai puţin s-a reflectat şi în creşterea lichidităţii din piaţa monetară, unde dobânzile au scăzut la minime istorice.

De la începutul acestui an, Trezoreria a atras 8,5 mld. şi 678,7 mil. euro. La aceste împrumuturi se adaugă 2 mld. dolari atraşi de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani. Necesarul de finanţare publică al României este în scădere în acest an cu zece miliarde de lei faţă de anul trecut, urmând să coboare cu încă 14 mld. lei în 2015, pe de o parte prin continuarea reducerii deficitului bugetar, iar pe de altă parte prin costurile mai reduse şi extinderea maturităţii de finanţare a datoriei guvernamentale, după cum a declarat recent Liviu Voinea, ministrul bugetului.

În ultimul an, maturitatea medie a datoriei publice a crescut cu circa jumătate de an, de la 3,9 la 4,4 ani, iar intervalul ţintit pentru 2014-2016 este 4,5-6,5 ani, acest indicator evidenţiind scăderea riscului de refinanţare. Totodată, ponderea datoriei care vine la scadenţă în următoarele 12 luni a scăzut de la 24% la 19%, ţinta Finanţelor pentru următorii ani fiind 10%. Şi gradul de lichiditate a titlurilor de stat pe piaţa internă s-a dublat în ultimul an, de la 26% la aproape 59%, ceea ce se traduce printr-o creştere a încrederii în România. La sfârşitul anului trecut datoria publică a ajuns la 241,3 mld. lei, componenta în lei reprezentând 40%.

Sursa: Ziarul Financiar