02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Din 2015 vor exista platforme electronice unde se vor tranzacţiona obligaţiunile în lei ale statului

 

21 martie 2014

Liviu Voinea, ministrul bugetului, speră să aducă mai multă transparenţă şi lichiditate în tranzacţionarea titlurilor de stat, o afacere care este controlată de ani buni de către bănci. 

România va avea anul vi­itor platforme electronice de tranzacţionare pentru obligaţiunile în lei la care să aibă acces dealerii primari şi secundari, ceea ce va contribui la creşterea transparenţei stabilirii preţurilor la aceste titluri şi ar putea îmbunătăţi lichiditatea, afirmă Liviu Voinea, ministrul bugetului.

„Rezultatul acestor platforme ar trebui să fie nişte preţuri de referinţă la obligaţiunile în lei de tip benchmark care să fie afişabile zilnic. Dacă ajungem aici, ne va ajuta la creşterea lichidităţii“, a declarat Voinea pentru ZF.

România a găzduit săptămâna trecută conferinţa internaţională privind pieţele de obligaţiuni în monede naţionale, organizată de Banca Mondială în cadrul căreia au avut loc discuţii tehnice legate de platformele electronice de tranzacţionare pentru titlurile de stat. La eveniment au participat oficiali ai trezoreriilor publice din 20 de ţări, reprezentanţi ai BNR, Ministerului Finanţelor şi Băncii Mondiale, bancheri români, precum şi finanţişti străini de la JP Morgan, MTS sau Lazard Asset Management.

De-a lungul anilor BNR nu a încurajat platformele de tranzacţionare electronice pentru titlurile de stat, respectiv tranzacţionarea acestor titluri doar prin intermediul mecanismelor puse la dispoziţie de bursă, ci mai mult componenta interbancară, astfel că nu a existat o transparenţă a preţurilor. Pieţele de tranzacţionare electronice permit creşterea transparenţei.

În prezent, cei mai mari jucători pe piaţa titlurilor de stat sunt băncile comerciale. La bursa de la Bucureşti există 28 de serii de emisiuni de titluri de stat, dar tranzacţiile cu aceste instrumente sunt relativ mici. Investitorii au făcut anul trecut tranzacţii zilnice în medie de un milion de euro cu titlurile de stat, în timp ce în acest an lichiditatea medie zilnică a scăzut spre 100.000 de euro.

Acum investitorii care vor să cumpere titluri trebuie să discute cu fiecare bancă să vadă ce preţuri obţine.

Valoarea nominală a unui titlu de stat în lei nou emis de Ministerul Finanţelor s-a înjumătăţit în octombrie 2013, de la 10.000 de lei la 5.000 de lei, pentru a facilita accesul investitorilor persoane fizice la aceste plasamente cu risc zero şi care sunt scutite de impozit. Ajustarea pragului este un pas în direcţia extinderii bazei de investitori, dar nici nivelul de 5.000 de lei nu deschide achiziţiile de titluri de stat către o masă mare de investitori.

La sfârşitul anului trecut datoria publică a ajuns la 241,3 mld. lei, componenta în lei reprezentând 40%.

Analiştii apreciază introducerea platformelor electronice de tranzacţionare pentru obligaţiunile în lei, dar atenţionează cu privire la detaliile tehnice. „Piaţa titlurilor de stat a înregistrat o evoluţie deosebită în ultimii cinci ani, aşa că orice modificare ar trebui atent cântărită. O platformă electronică sporeşte transparenţa şi aceasta ar putea susţine dezvoltarea ei, însă detaliile acestui sistem nou sunt importante. Un sistem bun probabil ar fi unul care susţine participanţii curenţi, nefavorizând anumite segmente în mod excesiv (de exemplu dealeri primari dau dealeri rezidenţi), şi reuşeşte să atragă investitori noi“, a comentat Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.

La obligaţiunile internaţionale există preţuri de referinţă care pot fi cunoscute, a arătat ministrul bugetului.

El a reafirmat intenţia Ministerului Finanţelor de a mai emite până la sfârşitul primului semestru titluri în valută. La începutul anului Finanţele au emis pe pieţele financiare internaţionale bonduri în dolari pe 10 şi 30 de ani în valoare de 2 mld. dolari, la dobânzi de 5% şi, respectiv, 6,2%. A fost pentru prima dată când România a emis pe un asemenea termen de 30 de ani, până acum maturitatea maximă pentru titlurile în dolari fiind de 10 ani. Maturitatea de 30 de ani a fost până acum inaccesibilă din cauza primei prea mari solicitate de investitori şi a cererii slabe cauzate de neîncredere.

Pe lângă cele 2 mld. euro împrumutate de pe pieţele internaţionale, Trezoreria a atras de la începutul anului 8,5 mld. lei şi 678,7 mil. euro prin vânzare de titluri de stat

Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit încă de anul trecut pragul de 10 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în acelaşi timp într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

Anul trecut Ministerul Finanţelor a împrumutat 48,5 mld. lei prin emisiuni de titluri în lei pe piaţa internă, la care s-au adăugat circa 3 mld. euro şi 1,5 mld. dolari prin emisiuni de titluri în valută. Statul s-a îndatorat astfel cu echivalentul a 15 mld. euro.

Randamentele plătite de stat au scăzut pe fondul unei cereri în creştere pentru titlurile de stat româneşti, cerere susţinută de străini.

Sursa: Ziarul Financiar