02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Industria a adus trei sferturi din creşterea economică din 2013 şi a ajuns la 30% din PIB.

 

6 martie 2014

Industria şi agricultura au fost principalele motoare ale economiei în 2013, majorându-şi contribuţia la formarea PIB. Dar cât de fiabil este modelul de dezvoltare al României pe baza exporturilor susţinute evident de salariile scăzute?

Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea eco­nomică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creş­tere a fost agricultura, datorită pro­ducţiei agricole excepţionale. Exclu­zând impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost anul trecut de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.

Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a surprins pe toată lumea, depă­şind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând Româ­nia în topul ţărilor europene. Cifra estimativă privind creşterea PIB anunţată de Institutul de Statistică la jumătatea lunii februarie, de 3,5%, a fost confirmată ieri. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro).

Pentru 2014 majoritatea analiştilor anticipează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, motorul principal urmând să fie în continuare industria, în timp ce agricultura va avea o influenţă nefavorabilă.

Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%. In­dustria a avut o contribuţie de 2,3 pp la ascensiunea economiei în 2013.

Pe de altă parte, agricultura a adus 1,1% din creşterea economică din 2013, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

Volumul de activitate din agricultură a făcut un salt de 23,4% în 2013, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă­zut efectele intrării în agricultură a 10 mld. euro între anii 2008 şi 2013, din care 6 miliarde de euro pentru proiecte de inves­tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Însă anul trecut ponderea agriculturii a urcat la 5,6%.

„Valoarea adaugată bru­tă din agricultură a înregistrat o creştere semnificativă în 2013 (23,4%), susţinută de o producţie agricolă peste aşteptări, dar beneficiind şi de un efect de bază favorabil în contextul căderii semnificative înregistrate în 2012. Chiar dacă a înregistrat o creştere remarcabilă, agricultura a contribuit cu 1,1 puncte procentuale la creşterea PIB de 3,5%, ţinând cont de ponderea în jur de 5% din PIB, jumătate faţă de contribuţia industriei“, a comen­tat Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank.

Industria a fost principalul motor de creştere anul trecut în contextul unei cereri externe foarte bune pentru produsele din sectorul manufacturier, în special din industria auto, a echipamentelor industriale, alimentară, textilă, a explicat Cozmâncă.

Evoluţia economiei a fost „dezechilibrată“, după cum au anticipat şi analiş­tii. În timp ce agricultura şi industria/exporturile au avut contribuţii favorabile importante la avansul economiei, comerţul, construc­ţi­ile şi intermedierile financiare au avut contribuţii negative la creşterea PIB.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea economică s-a datorat exportului net (cu o contribuţie de +4,1%), consecinţă a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumulului importurilor de 2,3%. O altă contribuţie pozitivă la ascensiunea economiei a venit de la consumul populaţiei (+0,9%), cu o pondere de 60,9% în PIB, volumul urcând cu doar 1,4%. În schimb, investiţiile în economie au contribuit negativ la creşterea PIB.

Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 mld. euro. Iar analiştii apreciază că exporturile vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.

În ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% faţă de acelaşi trimestru din 2012, pe serie brut, iar comparativ cu trimestrul III 2013, creşterea PIB a fost de 1,5% (date ajustate sezonier).

Deşi datele macro sunt încurajatoare, rămâne întrebarea când vor simţi românii redresarea economică, când cifrele din statistici vor fi resimţite de oameni în îmbunătăţirea nivelului de trai. De asemenea, cu toate că economia s-a revigorat, impactul nu s-a resimţit foarte mult la nivel fiscal în condiţiile în care avansul economiei s-a bazat pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul a lâncezit.

 

Cât de fiabil este modelul de dezvoltare al României pe baza exporturilor susţinute evident de salariile scăzute?

 

Analiştii au atras atenţia că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

România ar avea nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Iar pentru asta este nevoie şi de o revigorare a cererii interne.

Ce spun analiştii:

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank:

Cele mai interesante aspect ale datelor sunt faptul că inerţia economiei nu a fost chiar aşa de puternică pe cât indicau datele semnal de la mijlocul lunii trecute, iar contribuţia agriculturii s-a dovedit mai puternică decât sugerau cifrele precedente. Astfel, prognozele pieţei pentru avansul din 2014 vor înregistra probabil o creştere faţă de nivelul de 2,3% din sondajele recente către zona 3%. Excluzând influenţa sectorului agricol, aceasta ar însemna o accelerare a economiei de la 2,4% în 2013 către uşor peste 3,5%. În plus, multumită inflaţiei scăzute, această accelerare ar veni pe fondul revenirii cererii interne ce a înregistrat  o contracţie neobişnuită în 2013.

 

Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank:

Valoarea adaugată brută din agricultură a înregistrat o creştere semnificativă în 2013 (23,4%), susţinută de o producţie agricolă peste aşteptări, dar beneficiind şi de un efect de bază favorabil în contextul căderii semnificative înregistrate în 2012. Chiar dacă a înregistrat o creştere remarcabilă, agricultura a contribuit cu 1,1 puncte procentuale la creşterea PIB de 3,5% (ţinând cont de ponderea în jur de 5% din PIB), jumătate faţă de contribuţia industriei. Astfel că, dacă excludem contribuţia agriculturii de la formarea PIB, cu impact pozitiv în 2013 şi negativ în 2012, creşterea economică ar fi fost apropiată în cei doi ani: 2,4% în 2013 şi 2,2% în 2012.

 

Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank:

Datele INS confirmă evoluţia foarte bună din sectorul industrial şi al agriculturii în 2013. Producţia industrială a avut o contribuţie la PIB de 2,3 puncte procentuale pe parcursul anului 2013, fiind principalul factor de creştere economică. Acest sector a crescut cu 2,7% în T4 2013 faţă de T3 2013, însă acestă evoluţie nu a fost reflectată decât parţial în dinamica exporturilor (0,5% qoq). Astfel, există riscul ca o parte din accelerare să fi fost generată de creşterea stocurilor, ceea ce ar duce implicit la o încetinire în T1 2014. Cu toate acestea, producţia industrială va rămâne principalul motor de creştere în anul curent, fiind susţinută de cererea externă şi competitivitatea exporturilor.

Condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile în domeniul agricol au generat o recoltă foarte bogată în 2014.

Sursa: Ziarul Financiar