02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Isărescu: La noi leul se apreciază. Dincolo se trage cu mitraliera

 

9 mai 2014

Aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Cursul de referinţă anunţat de BNR a coborât la 4,43 lei/euro, minimul ultimelor şase luni. În ultimele zile, cursul a oscilat în jurul acestui nivel. De cealaltă parte, în Ucraina, criza continuă, iar undele seismului geopolitic sunt resimţite de întreaga regiune.

Leul a câştigat mai mult de un procent în faţa euro de la începutul acestui an, în ciuda perioadei de volatilitate din primele două luni ale anului, când cotaţiile urcaseră la 4,55 lei/euro. Faţă de nivelul record din ianuarie, leul s-a apreciat cu peste 2,5%. În opinia analiştilor de la ING Bank, banca centrală ar putea interveni în piaţă pentru a tempera aprecierea leului din ultima perioadă.

Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea tempera ascensiunea viitoare a ratei inflaţiei după introducerea accizei suplimentare la carburanţi începând cu luna aprilie. Pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale afectează nefavorabil exporturile, care au fost principalul motor al creşterii surprinză­toare a economiei cu 3,5% anul trecut.

Banca centrală a introdus „incertitudinile ridicate“ în balanţa riscurilor externe care ar putea să abată inflaţia de la traiectoria prognozată.

Aceste incertitudini vizează volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul evoluţiilor geopolitice şi regionale, al continuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi al posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare de către principalele bănci centrale. Balanţa riscurilor externe este relativ echilibrată.

Isărescu spunea la începutul săptămânii că  aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, în urma includerii României într-un indice JP Morgan, dar este determinată şi de capitaluri care „rătăcesc“ temporar prin piaţa locală, după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina.

Economia a dat semne de revigorare, dar redresarea nu este solidă. Dacă în 2013 economia a crescut cu 3,5%, susţinută de exporturi şi de agricultură, primele luni din acest an indică o contribuţie pozitivă a consumului intern la ascensiunea PIB. Pentru întregul an 2014, estimările analiştilor privind avansul PIB sunt cuprinse între 2 şi 3,5%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă, precum şi de o revenire a cererii interne.

Guvernatorul BNR a arătat că în primul trimestru a continuat să existe deficit de cerere, dar s-a înregistrat o diminuare relativă a acestui deficit, care „ne bucură  din punctul de vedere al activităţii economice“.

„Se explică în acest fel o activitate economică mai bună. Cifra de afaceri este în creştere, avem o revigorare a comerţului cu autoturisme, deviaţia PIB-ului este mai mică. Cu alte cuvinte activitatea comercială faţă de prognoza anterioară este net superioară. Suntem mai prudenţi, pe partea impactului asupra prognozei de inflaţie. Acest factor va cântări mai puţin în procesul de dezinflaţie.“

Revenirea creditării în lei este unul dintre factorii care au contribuit la creşterea comerţului. Însă soldul total al creditării este încă în teritoriul negativ.

Isărescu şi-a exprimat speranţa că în vara acestui an creditarea totală va reveni în teritoriul pozitiv.

În ultimele luni s-a conturat tot mai vizibil trendul de înlocuire a creditelor în valută cu finanţări în lei, semnalat de bancheri încă de anul trecut. Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60% pentru prima dată în ultimii cinci ani.

Luna martie a fost cea mai bună lună pentru creditul în lei din perioada de criză, împrumuturile în lei pentru populaţie şi firme crescând cu 2 mld. lei. Stocul creditelor în lei acordate de bănci companiilor şi clienţilor individuali a depăşit 88 mld. lei în martie, fiind cu 4,7% peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pe de altă parte, creditarea în valută a scăzut, cu 8% an la an.

Ce a mai spus guvernatorul

  • – Avem deficit de cerere în primul trimestru, dar o diminuare relativă a acestui deficit, care pe noi ne bucură din punctul de vedere al activităţii economice. Se explică în acest fel o activitate economică mai bună. Cifra de afaceri este în creştere, avem o revigorare a comerţului cu autoturisme, deviaţia PIB-ului este mai mică. Cu alte cuvinte, activitatea comercială faţă de prognoza anterioară este net superioară. Suntem mai prudenţi pe partea impactului asupra prognozei de inflaţie. Acest factor va cântări mai puţin în procesul de dezinflaţie.
  • – Sursele de finanţare sunt principalul motiv pentru care avem o revigorare a comerţului. Sunt surse de finanţare din veniturile proprii, avem o evoluţie pozitivă a câştigului salarial brut şi o revigorare a creditului populaţiei. Creditul acordat populaţiei în euro este în scădere, chiar s-a accentuat scăderea. Dar creditul acordat în monedă naţională creşte şi, cel puţin pe acest segment, creşterea creditului în lei în trimestrul întâi din 2014 a surclasat scăderea celui în euro.
  • – Cred în asta, că România poate să stea pe propriile picioare şi să fie credibilă fără un acord cu FMI şi să fie credibilă în continuare.  Cifrele de acum justifică acţiunea din 2009 (când a fost parafat împrumutul de la FMI – n. red.) şi arată că programul nu numai că a funcţionat, dar după rambursarea împrumutului România rămâne cu o rezervă chiar mai mare. Aceasta ne îndreptăţeşte să credem că vom avea o îmbunătăţire a ratingului de ţară şi să intrăm într-un ciclu de dezvoltare sustenabilă, echilibrată până intrăm în zona euro. Astfel se încheie o etapă a României într-o manieră stabilizată şi stabilizantă.
  • – Prognoza de inflaţie pentru finalul anului (3,3% – n. red.) este justificată, chiar prudentă. Nu am apăsat prognoza foarte tare în jos. Ne-am gândit mult cum vom ieşi cu această cifră pentru că ştim jocul anticipaţiilor. Unii se gândesc că Banca Naţională a îmbunătăţit prognoza din alte motive decât cele obiective. Această revizuire este făcută cu multă prudenţă, nu ne-am grăbit deloc s-o facem şi nu avem niciun motiv ascuns, de altă natură, ca să procedăm de aşa manieră“.

Sursa: Ziarul Financiar