02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Isărescu: România are un drum „lung şi dificil“ în faţă până la adoptarea euro

 

13 iunie 2014

Beneficiile adoptării euro nu sunt necondiţionate, iar obiectivul este foarte ambiţios, România având un drum „lung şi dificil“ în faţă până la atingerea competitivităţii necesare intrării în zona euro, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Guvernul Ponta a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată-ţintă pentru aderarea României la zona euro. Precedenta dată pentru adoptarea euro era 1 ianuarie 2015 de pe vremea guvernului Boc. 

„Suntem pe deplin conştienţi că avem încă un drum lung şi dificil în faţă , că este ne­voie de mai mulţi ani de eforturi pentru a asigura îndeplinirea du­rabilă a criteriilor de la Maastricht, pen­tru a face progrese în pro­cesul de recu­pe­rare a decalajelor în privinţa con­vergenţei reale, precum şi pentru a continua reformele struc­tu­rale necesare pentru a creşte rezistenţa şi flexibilitatea eco­nomiei, reforme care de cele mai multe ori sunt dureroase din punct de ve­dere politic şi social“, a decla­rat ieri Isărescu la Conferinţa pri­vind finanţele şi in­vestiţiile re­gionale pentru Europa de Sud-Est, organi­zată de Euromoney la Bucureşti.

Isărescu a amintit ieri că România a ajuns la un „consens politic“ în ceea ce pri­veşte aderarea la zona euro, atât preşe­din­tele, cât şi primul-ministru anunţând că ţinta poate să fie 2019.

„Un astfel de obiectiv, fezabil, dar încă foarte ambiţios, poate să acţioneze ca un cata­lizator pentru politici coerente şi con­sis­tente. În prezent România înde­pli­neş­te trei din cele patru criterii de la Maastricht. Înde­pli­nirea criteriului privind stabilitatea pre­ţu­rilor este o problemă de câteva luni.“

Practic, din punctul de vedere al cri­teriilor de la Maastricht – care vizează indi­catori precum inflaţia, dobân­zile, stabili­ta­tea cursului de schimb, defici­tul bugetar şi datoria publică, România va fi pregătită teo­retic încă din vara acestui an să intre în anti­camera zonei euro (ERM II), însă acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai. Cele mai importante probleme legate de adoptarea euro sunt în continuare cele care se referă la criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.

Guvernatorul a atenţionat că adoptarea euro nu este necondiţionată. El a arătat că mai sunt multe de făcut pentru a recupera decalajul în termeni de convergenţă reală faţă de ţările din zona euro, aducând în discuţie necesitatea realizării reformelor structurale. „Un decalaj mare în privinţa convergenţei reale poate complica conducerea afa­cerilor, în absenţa unei politici monetare indepen­dente. În plus, este important să demonstrăm că există instrumente alternative în cazul în care sunt necesare corecţii.“

Ţările non-euro din Europa Centrală şi de Sud-Est au îndeplinit sau sunt aproape de îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, însă au renunţat după criză la calendarul de aderare, adop­tând o poziţie de aşteptare, a spus Isărescu.

Înainte de criză îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală era considerată suficientă pentru adoptarea euro şi existau chiar unii economişti care dezbăteau severitatea excesivă a acestor criterii şi conflictul între îndeplinirea lor şi progresele în privinţa convergenţei reale. Dar, după criză, a  devenit evident că aceste criterii nu mai sunt suficiente pentru a asigura succesul în cazul dobândirii statutului de stat membru al zonei euro, potrivit guvernatorului BNR.

„Criteriile de convergenţă nominală nu pot fi sustenabile fără competitivitate, stabilitate financiară şi fără asigurarea unui echilibru fiscal solid.“

Guvernatorul BNR a arătat că un prim pas către adoptarea euro este repre­zentat de aderarea la Uniunea Bancară.

Majoritatea analiştilor au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.

Sursa: Ziarul Financiar