02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro

 

5 mai 2014

Deşi criza politică din Ucraina se acutizează şi are reverberaţii în regiune, datele macro pozitive ale economiei româneşti au permis leului să urce la maximul ultimelor şase luni faţă de euro şi al ultimilor doi ani şi jumătate faţă de dolar. 

Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creş­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.

Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare.

„Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» – n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei infla­ţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie, dar pe de altă parte are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut.

Leul a avut vineri una dintre cele mai bune şedinţe de tranzacţionare din ultimul an şi a consemnat un avans de doi bani faţă de euro. Aceasta înseam­nă circa jumătate din terenul câştigat de moneda naţională în ultimele două săptămâni, de aproape un procent.

Avansul leului a venit pe fondul scăderii randamentelor titlurilor de stat în lei, ceea ce pentru analişti reprezintă un semnal de creştere a interesului străinilor pentru bondurile în lei. Ran­damentul titlurilor cu scadenţa la cinci ani a ajuns vineri la 4,2% pe an, în timp ce rata de referinţă pentru bondurile pe zece ani se situa la 4,8% pe an.

„Intrarea străinilor pe piaţa locală a titlurilor de stat ar putea genera o apreciere a leului de circa 2%, o limită care va fi probabil setată de BNR pentru a păstra competitivitatea exporturilor şi pentru a-şi reface rezervele valutară. Totuşi, o eventuală escaladare a conflictului din Ucraina ar readuce aversiunea la risc în rândul investitorilor şi ar schimba situaţia pe piaţa titlurilor de stat şi pe cea valutară“, comentează analiştii BCR.

Leul a câştigat deja peste un procent în faţa euro de la începutul acestui an, în ciuda unei perioade de volatilitate în lunile ianuarie şi februarie, când cotaţiile ajunseseră la 4,55 lei/euro. Faţă de nivelul record atins în luna ianuarie, cursul leul s-a apreciat cu peste 2,5%.

Euro între 4,35 şi 4,55 lei la finalul anului

Analiştii BCR, cea mai mare bancă locală, îşi menţin prognoza privind un curs de schimb de peste 4,5 lei/euro la finalul acestui an.

Cea mai bună prognoză pentru finalul de an este cea a ING Bank, respectiv de 4,35 lei/euro. Raiffeisen Bank prognozează un curs de 4,5 lei/euro în luna decembrie, în timp ce prognoza RBS indică o cotaţie de 4,43 lei/euro.

Prognozele indică o accelerare a  tendinţei de apreciere a leului după ju­mătatea lunii mai, când este programată o reevaluare a ratingului suveran al Ro­mâniei de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P). S&P este singura dintre cele trei mari agenţii de rating care menţine România în categoria „junk“, adică nerecomandată investiţiilor.

Agenţia de rating Moody’s a modificat luna trecută perspectiva privind ratingul suveran al României de la „negativ“ la „stabil“. Leul a accelerat aprecierea faţă de moneda europeană în ul­time­le zile, chiar dacă pe piaţa valutară s-a păstrat şi o oarecare doză de volatilitate a cotaţiilor. Cursul a atins marţi un minim al ultimelor cinci luni, de 4,4403 lei/euro, pentru ca o zi mai târziu să revină temporar peste pragul de 4,45 lei/euro. Analiştii din bănci cred că 4,45 lei/euro este un nivel în jurul căruia ar putea fluctua cursul în perioada urmă­toare, inclusiv ca urmare a strategiei BNR a evita o volatilitate foarte mare a cotaţiilor.

„Chiar dacă întărirea leului a avut loc odată cu scăderea randamentelor pentru titlurile de stat în lei, sugerând un interes în creştere din partea nerezidenţilor pentru instrumentele datoriei publice în lei, cred că leul nu se va îndepărta semnificativ de nivelul de 4,45 unităţi/euro în perioada următoare, întrucât BNR ar prefera un tipar similar cu cel din trimestrul IV 2013, aşa cum a sugerat în trecut“, comentează Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank.

Cursul a coborât totuşi sub nivelul de 4,43 lei/euro pe piaţa valutară la sfârşitul şedinţei de vineri. Aşteptările analiştilor privind intervenţia băncii centrale pe piaţa valutară sunt legate în primul rând de necesitarea refacerii rezervelor valutare, afectate în ultima perioadă de sumele consistente de datorie publică externă ajunse la scadenţă.

Scadenţă de 2,4 mld. euro a datoriei publice externe în mai

BNR a anunţat un nivel al rezervelor valutare de 32,4 miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu circa un miliard de euro faţă de martie. Rezervele sunt însă cu circa 2 miliarde de euro sub nivelul maxim atins în toamna anului trecut şi în plus banca centrală are de rambursat luna aceasta circa 2,4 miliarde de euro în contul datoriei publice externe. Aceasta va face ca rezervele valutare să se apropie de pragul de 30 miliarde de euro.

Astfel, BNR ar putea percepe tendinţa de apreciere a leului ca pe un moment prielnic de a-şi reface rezerva valutară prin cumpărarea de valută din piaţă, fără ca acest lucru să se reflecte într-o creştere a cursului. Analiştii de la ING Bank estimează că banca centrală a cumpărat deja circa 300 milioane de euro prin intervenţii pe piaţa valutară în ultima perioadă.

Episoadele de volatilitate de pe pia­ţa valutară consemnate în trecut au avut un impact semnificativ asupra clien­ţilor cu credite în valută, dar şi asupra inflaţiei în condiţiile în care multe pre­ţuri sunt indexate la euro. Peste un milion de debitori sunt expuşi riscului valutar, având credite imobiliare sau credite de consum garantate cu ipotecă în euro, dolari sau franci elveţieni.

Aprecierea leului reprezintă o gură de oxigen pentru clienţii cu credite în valută, care au fost nevoiţi să suporte şocuri valutare majore în perioada de criză. De exemplu, euro a crescut cu circa 25% din 2008 încoace, în timp ce francul elveţian s-a apreciat cu 60%. Leul a câştigat teren anul acesta şi în faţa dolarului american, care a ajuns la maximul ultimilor doi ani şi jumătate. Francul elveţian, o monedă în care băncile au acordat sute de mii de credite ipotecare între 2006 şi 2008, a fost însă relativ stabil, consemnând o depreciere de numai o jumătate de procent în faţa leului comparativ cu sfârşitul anul trecut.

Leul a performat foarte bine anul acesta comparativ cu monedele din regiune, dar şi comparativ cu valute foarte puternice. Leul s-a apreciat cu aproximativ 5% faţă de dolarul canadian şi renminbiul chinezesc anul acesta, în timp ce avansul faţă de coroana norvegiană a fost de peste 3%.

Moneda naţională a performant foarte bine şi în comparaţie cu alte valute din regiune. Astfel, zlotul polonez a pierdut 2,3% în faţa leului de la începutul anului, forintul maghiar s-a depreciat cu 4,3%, iar coroana cehă a înregistrat un minus de 1,4%. Leul moldovenesc

s-a depreciat cu 5%, iar rubla rusească cu 10%. Cea mai puternică depreciere a fost consemnată de hrivna ucraineană, o ţară aflată într-o criză politică puternică, cu un minus de 31%.

Leul a pierdut teren doar în faţa câtorva valute importante, cum ar fi dolarul australian, lira sterlină şi yenul japonez, precum şi în faţa unor monede ale unor ţări emergente, precum realul brazilian sau rupia indiană. Cea mai amplă depreciere, de aproape 5%, a fost înregistrată în faţa realului brazilian.

Sursa: Ziarul Financiar