02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Petrom are cu 9.300 de angajaţi mai puţin, a pierdut 8 puncte din cota de piaţă şi rafinează cu 27% mai puţin petrol, dar profitul a crescut de peste cinci ori, iar marja netă este mai mare decât cea a Exxon

 

15 aprilie 2014

ZF începe un serial de analiză privind evoluţia celor mai mari companii din România în această perioadă de criză, încercând să identifice şi să prezinte principalele decizii ale managementului şi acţionarilor care au influenţat businessul. Serialul de analiză începe cu Petrom, pcea mai mare companie locală, controlată de grupul austriac OMV şi unde statul român mai deţine 20% din acţiuni.

WikiZF: Profilul companiei OMV Petrom S.A.

Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns la finalul celor cinci ani de criză, 2009-2013, la un profit istoric de peste un miliard de euro, de 5,5 ori mai mare decât în 2009, cel mai dificil an pentru economia locală după căderea Lehman Brothers, şi la o marjă netă de câştig mai mare decât cea a unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil sau Shell.

Pe baza rapoartelor anuale ale grupului Petrom şi a situaţiilor financiare cal­culate conform stan­dar­de­lor interna­ţionale, ZF face o retro­s­pectivă a ceea ce au însemnat cei cinci ani de criză pentru unicul pro­ducător de petrol şi gaze din România şi scoate în evidenţă prin­cipalele trans­formări prin care a trecut compania. Acest exerciţiu va fi reluat de ZF pentru primele 100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri.

Datele publicate de companie arată că dacă la finalul anului 2009 Petrom avea  o cotă de piaţă în România de 42%, în 2013 aceasta a ajuns la 34%.

Scăderea cotei de piaţă a Petrom a intervenit în contextul în care datele de la INS arată că la finalul anului trecut cererea de carburanţi îşi revenise la nivelul din 2009, de circa 6 milioane de tone de benzină şi motorină.

Mai mult, competitori de talie mai mică, aşa cum este cazul grupului ungar MOL, au reuşit în această perioadă să câştige puncte procentuale prin continuarea extinderii pe piaţa locală.

Un alt factor prin care s-ar putea explica reducerea cotei de piaţă a Petrom este şi intrarea pe segmentul distribuţiei de produse petroliere a unor noi jucători aşa cum sunt ruşii de la Gazprom sau azerii de la SOCAR. Tot datele din rapoartele anuale ale Petrom arată că anul trecut compania a vândut 5,2 mil. tone de produse rafinate, la ni­vel de grup, în timp ce în 2009 vân­zările companiei se ridicau la 6,18 mil. tone.

Un alt indicator care reflectă schimbări în activitatea Petrom este cantitatea de ţiţei procesat care a ajuns la 4 milioane de tone anul trecut, cu circa 27% mai puţin faţă de 2009 când Petrom rafinase aproape 5,5 milioane de tone de petrol.

Principala explicaţie pentru această scădere este decizia de a închide rafinăria Arpechim în 2011, una dintre cele mai mari rafinării din România, care însă a fost considerată de ma­nagementul Petrom ca fiind „prea mică, ineficientă şi fără ieşire la mare“. În 2008, rafinăria din Piteşti reprezenta circa jumătate din capacitatea de rafinare a Petrom care acum mai are o singură rafinărie în portofoliu, Petrobrazi.

Nici producţia de petrol şi gaze la nivel de grup nu a crescut, astfel că anul trecut Petrom a extras 66,6 milioane de barili echivalent petrol, cu 2,42% mai puţin decât în 2009. Cu toate acestea, dacă se ia în calcul exlcusiv producţia de hidrocarburi din România, pentru prima dată de la privatizarea companiei în 2004, anul trecut extracţia de petrol şi gaze a Petrom a înregistrat o creştere marginală. La nivel de grup, rezultatele au fost influenţate negativ de scăderea producţiei de gaze din Kazahstan.
Cu 9.300 de oameni în minus

Un alt indicator care a scăzut drastic în aceşti ani de criză este numărul de angajaţi. Astfel, dacă Petrom avea la finalul anului 2009 aproape 29.000 de oameni, la nivel de grup, anul trecut avea cu peste 9.300 de oameni mai puţin. În ciuda acestor scăderi, principalii indicatori financiari ai Petrom au înregistrat o creştere accelerată, mai ales profitul net. Astfel, compania a ajuns anul trecut la nivel de grup la un profit net de 1,090 miliarde de euro, profit record pentru Petrom şi istoric la nivelul mediului de afaceri din România. În 2009, profitul net al companiei la nivel de grup conform IFRS a fost de 196,5 mil. euro.

Vânzările s-au aflat şi ele pe o tendinţă crescătoare, de la 3,8 miliarde de euro în 2009 Petrom ajungând anul trecut la aproape 5,5 miliarde de euro.
De la cei mai ieftini, printre cei mai scumpi

Dacă la începutul crizei un litru de bezină costa 2,87 de lei, iar unu de motorină era 3,17 lei, ieri Petrom vindea litrul de benzină cu 6,36 de lei, iar pe cel de motorină cu 6,35 de lei.

Datele de la Comisia Europeană arată că după valul de scumpiri de la 1 aprilie, când a fost introdusă taxa de 7 cenţi pe litru, România a ajuns să fie în top 10 cele mai scumpe state europene cu litrul de motorină şi mai scump decât Austria sau Luxemburgul cu litrul de benzină. Practic, scumpirile au ţinut locul creşterii de volume vândute pentru Petrom. Cu aceste re­zultate, profit net şi vânzări pentru anul trecut, Petrom se instalează la vârful celor mai profitabile companii petro­liere din regiune, depăşind şi giganţi internaţionali pre­cum ExxonMobil sau Shell cu re­zultatele din 2013.

Dincolo de scumpiri, reducerea cheltuielilor şi renunţarea la activele neprofitabile au avut şi ele contribuţii la creşterea rezultatelor Petrom.
Marile schimbări

Scăderea continuă a numărului de salariaţi, închiderea rafinăriei Arpe­chim, care producea pierderi, exter­nalizarea mai multor activităţi, ultimele fiind serviciile de IT şi contabilitate care a presupus transferul a 1.100 de sala­riaţi, sau vânzarea unor active non-core, cum ar fi Petrom Distribuţie Gaze sau Petrom LPG, au redus costurile com­paniei şi au contribuit la creşterea profitului. Mai mult, orientarea compa­niei spre activitatea de explorare şi producţie, principalul centru de profit al Petrom, a devenit evidentă. Astfel, producătorul de petrol şi gaze a încheiat parteneriate cu companii interna­ţionale, cum ar fi Repsol, pentru ope­ra­rea şi reabilitarea zăcămintelor mature.

Pariurile majore

Cu toate acestea, cel mai important pariu în care compania s-a angajat în materie de explorare este forajul de mare adâncime în perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, în a doua parte a acestui an Petrom, alături de partenerul său ExxonMobil, ar urma să înceapă forajul pentru cea de-a două sondă de explorare în Marea Neagră. Prima sondă de foraj făcută la mari adâncimi, Domino-1, a avut rezultate pro­miţătoare. Potrivit reprezentanţilor companiei, Domino-1 a identificat o acumulare de gaze naturale de 42-84 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar putea acoperi timp de 4 ani de zile întregul consum de gaze al României, dacă se ia în calcul un factor de recuperare de 70%. Reprezentanţii Petrom spuneau că în cazul în care descoperirea se va dovedi comercială, producţia din perimetrul Neptun nu va începe mai devreme de finalul acestui deceniu.

Un alt pas important făcut de Petrom în aceşti cinci ani de criză a fost intrarea pe segmentul producţiei de energie electrică printr-o investiţie de 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze la Brazi de 860 MW, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

Anul trecut, Petrom a acoperit prin producţia de energie circa 6% din cererea internă, dar reprezentanţii firmei spuneau că centrala merge sub aşteptări. Cererea de energie s-a redus cu peste 4% în 2013, iar preţurile au scăzut pe fondul unui an hidro bun şi al unei producţii de energie regenerabilă în creştere. Petrom a pus în funcţiune centrala de la Brazi în vara anului 2012.

Centrala a beneficiat de o prevedere extrem de importantă acordată de statul român, Petrom fiind scutit de la formarea coşului de gaze, în care intră şi importurile scumpe din Rusia, pentru a alimenta centrala de la Brazi. Prevederea este valabilă până la finalul acestui an. De aceeaşi scutire de la importul de gaze pentru producerea de energie beneficiază şi Romgaz pentru centrala de la Iernut.

În această perioadă, 2009-2013, capi­talizarea bursieră a Petrom a cres­cut de la 3,3 mld. euro la 5,9 mld. euro.

Reprezentanţii Petrom nu au răspuns solicitării ZF privind evoluţia rezultatelor financiare.

Sursa: Ziarul Financiar