02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Statul către antreprenori: Criza economică s-a terminat, aveţi încredere să investiţi. IMM-urile: Avem nevoie de bani pentru a ne lupta cu multinaţionalele

 

13 mai 2014

Revenirea consumului din primele luni ale acestui an, dar şi creşterea producţiei industriale cu peste 10% în primul trimestru sunt cele mai importante semnale că România şi-a revenit din criza şi că băncile ar trebui să reia creditarea, companiile ar trebui să se împrumute şi să investească, iar românii să consume.

Pe de altă parte, antreprenorii spun că deşi condiţiile de creditare sunt mai bune, comunicarea între stat şi mediul de afaceri lipseşte, dar şi că ar trebui să beneficieze de fonduri pentru a plăti consultanţi în marketing şi pentru instruirea angajaţilor pentru a putea să se lupte cu multinaţionalele care au bugete de zeci de milioane de euro.

Acestea au fost cele mai importante concluzii ale conferinţei „Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economică a României?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, BRD – Group Société Générale şi  Opel România, la care au participat miniştri, oameni de afaceri, antrepre­nori şi reprezentanţi ai băncilor.

„Revenirea consumului în primele luni ale anului va aduce o creştere economică mai mare decât anul trecut şi tocmai pentru că economia îşi revine vreau să transmit un mesaj: oamenii trebuie să aibă încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute pentru a investi, iar băncile să aibă încedere să dea credite pentru investiţii şi consum. Criza s-a terminat”, a fost mesajul ministrului delegat pentru buget Liviu Voinea, care spune că asumarea intrării României în zona euro la 1 ianuarie 2019 va fi în avantajul IMM-urilor pentru că astfel dispare riscul valutar în comerţul intracomu­nitar şi scade costul creditării.

Anul trecut România a avut o creştere economică de 3,5%, ajutată în special de industrie şi agricultură, în ultimul domeniu activând foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). În România activează peste 440.000 de IMM-uri, cu un număr de angajaţi care la nivelul anului 2011 se apropia de 2,5 milioane de persoane şi o cifră de afaceri de circa 100 mld. euro. Cu toate acestea, numărul de IMM-uri care au zero angajaţi atinge un nivel alarmant de 40% din total. Lipsa de finanţare şi capacitatea redusă de capitalizare fac dificilă crearea de noi locuri de muncă la nivelul firmelor mici şi mijlocii, consideră Florin Jia­nu, ministrul delegat pentru între­prinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism. În ultimii ani, statul a creat mai multe programe pentru a promova antre­prenoriatul în rândul tinerilor şi pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă, unul dintre aceste programe fiind şi cel pentru întreprinzătorii debutanţi (SRL-D), care au creat 24.000 de locuri de muncă în 13.000 de firme. Totodată, statul vrea ca tinerii să-şi găsească locuri de muncă chiar după terminarea studiilor, oferind subvenţii angajatorilor.

„În 2014, începând din luna iulie am creat o schemă de subvenţii pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă pentru care am reuşit să atragem finanţare europeană în valoare de 40 mil. euro. Astfel, cei care anga­jează absolvenţi de liceu vor primi sub­venţii de 900 de lei pe loc de muncă, iar pentru absolvenţii de facultate de 1.300 de lei, pe o perioadă 6-12 luni, cu obligativitatea să menţină locurile de muncă în acest interval“, a mai spus Jianu.

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, a cincea bancă din România după active şi una dintre cele două bănci deţinute de stat, consideră că în provincie oamenii sunt mult mai încrezători în afacerile lor, sunt mult mai optimişti şi se mulţumesc cu profituri mici, În schimb, în Bucureşti antreprenorii urmăresc câştiguri foarte mari.

„Nu cred că va mai fi un boom financiar ca acela de până în 2008. Eu cred că un boom va veni din agricultură pentru că potenţialul României este extraordinar. Dacă agricultura de subzistenţă reprezintă 40% din agri­cul­tura noastră, acum oamenii încep să-şi dea seama că nu mai merge aşa“, a declarat el.
Care sunt problemele IMM-urilor?

Adrian Lisandru, director comer­cial persoane juridice în cadrul BRD Group Société Générale, observă că în România antreprenorii se confruntă cu un grad de predictabilitate mai scăzut în ceea ce priveşte relaţiile cu alţi parteneri de afaceri, ei nu ştiu dacă îşi vor încasa banii la timp, dacă îşi vor încasa toţi banii sau dacă partenerul poate să plă­tească conform contractului. Totodată, el spune că sunt şi mulţi antreprenori care nu-şi respectă contractele.

„În România este un grad destul de ridicat al indisciplinei contractuale. În momentul în care nu ai siguranţa îndeplinirii corecte a contracteclor la care te-a angajat, acest lucru te influenţează atât în prezent, cât şi pe viitor“, mai spune el.

Pe de altă parte, antreprenorii spun că au nevoie de bani de la stat pentru consultanţă în marketing sau instruirea angajaţilor, fără de care nu se pot lupta cu multinaţionalele.

„IMM-urile din România sunt în general flexibile, rezistente, dar ca să crească sănătos şi să fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanţă tehnică, de marketing. Eu mă lupt cu multinaţionalele, sunt cu un pas în urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investiţii în mar­keting, a consultanţei financiare. A doua nevoie este instru­i­rea perso­nalului. Fondurile sunt ne­cesare de la ingineri până la muncitori, pentru că IMM-urile funcţionează cu ajutorul oa­menilor calificaţi. De asemenea, trebuie reînfiinţate şcolile de meserii, nu mai există un sudor sub 40 de ani“, spune Ma­rius Bîcu, managing partner al pro­ducătorului de lactate Unilact din Alba, care produce brânzeturi pre­mium sub brandul De la Ferma. Aproxi­mativ 25% din producţia com­paniei cu afaceri de circa 2,5 mil. euro anul trecut ajunge la export în ţări precum Italia sau Spania.

„Pentru afacerea pe care o conduc oamenii sunt cei mai importanţi. Eu am nevoie de bani pentru trainingul an­gajaţilor şi nu cred că fără credite aş putea să mă dezvolt“, este de părere şi Florin Scarlat, director general şi unul dintre fondatorii grupului de firme Bit Solutions. Compania oferă servicii de outsourcing şi externalizare IT şi face un milion de euro cu 15 angajaţi, dintre care trei programatori. Compania are un profit de 100.000 euro şi a fost cel mai recent evaluată la 2,5 mil. euro.

Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget

  • – Guvernul României şi-a asumat că la  1 ianuarie 2019 va adopta moneda euro, dar sigur că aceasta presupune nişte paşi anteriori. De ce trebuie să intereseze IMM-urile? Pentru că dispare riscul valutar, cel puţin în comerţul intracomunitar. Apoi va scădea şi costul creditării. Nu vor creşte preţurile aşa cum nu au crescut nici în ţările care au intrat recent în  zona euro. Nu se va face o egalizare a preţurilor.
  • – În 2014 creşterea economică va fi cu mult peste aşteptările pe care s-a construit bugetul. Revenirea consumului în primele luni ale anului va aduce o creştere economică mai mare şi tocmai pentru că economia îşi revine vreau să transmit un mesaj: oamenii trebuie să aibă încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute pentru a investi, iar băncile să aibă încedere să dea credite pentru investiţii şi consum. Criza s-a terminat.  Statul va fi mult mai prudent de acum încolo, dar este nevoie de un efort comun al statului, firmelor şi băncilor pentru a consolida această creştere economică.

Adrian Lisandru director comercial persoane juridice la BRD Group Société Générale

  • – Creşterea nivelului de încredere e importantă. După părerea mea am trecut de la o extremă la alta, de la o încredere exuberantă în 2008, la cealaltă parte a pendulului, la o prudenţă, frică, neîncredere care nu aduc un plus de valoare unei decizii de creştere a unei afaceri.
  • – Este un grad de predictabilitate mai scăzut în ceea ce priveşte relaţiile cu alţi parteneri de afaceri, antreprenorii nu ştiu dacă îşi vor încasa banii la timp, dacă îşi vor încasa toţi banii sau dacă partenerul poate să plătească conform contractului.
  • – În România este un grad destul de ridicat al indisciplinei contractuale. În momentul în care nu ai siguranţa îndeplinirii corecte a contractelor la care te-ai angajat, acest lucru te influenţează atât în prezent, cât şi pe viitor.
  • – Luna martie reprezintă cea mai bună lună din acest an în ceea ce priveşte creditele noi acordate pentru persoanele juridice.
  • – Businessul de tip speculativ, inclusiv cu terenuri agricole, nu va mai fi susţinut de sectorul financiar-bancar din România la fel ca în anii trecuţi.

Marius Bîcu, managing partner Unilact

  • – IMM-urile din România sunt în general flexibile, rezistente, dar ca să crească sănătos şi să fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanţă tehnică, de marketing. Eu mă lupt cu multinaţionalele, sunt cu un pas în urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investiţii în marketing, a consultanţei financiare. A doua nevoie este instruirea personalului. Fondurile sunt necesare de la ingineri până la muncitori, pentru că IMM-urile funcţionează cu ajutorul oamenilor calificaţi. De asemenea, trebuie reînfiinţate şcolile de meserii, nu mai există un sudor sub 40 de ani.
  • – Aproximativ 25% din producţie a ajuns anul trecut la export şi vrem să continuăm, ne simţim confortabil în străinătate şi datorită seriozităţii contractuale. (…) Din păcate consumul de lactate a scăzut mult în România, dar a găsi o piaţă este treaba noastră. Noi facem brânzeturi premium tocmai pentru că acolo ne-am găsit locul, piaţa.
  • – Am avut o marjă de profit de sub 10% în primul trimestru, dar suntem obişnuiţi pentru că în agricultură şi în industria lactatelor nu este uşor. Noi ne-am bugetat o creştere a cifrei de afaceri pentru anul acesta de 5% faţă de anul trecut.

Florin Jianu, ministru delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism

  • – Lipsa de finanţare şi capacitatea redusă a IMM-urilor de capitalizare fac dificilă crearea de noi locuri de muncă la nivelul firmelor mici şi mijlocii. De aceea, în 2014, începând din luna iulie am creat o schemă de subvenţii pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă pentru care am reuşit să atragem finanţare europeană în valoare de 40 mil. euro. Astfel, cei care angajează absolvenţi de liceu vor primi subvenţii de 900 de lei pe loc de muncă, iar pentru absolvenţii de facultate de 1.300 de lei, pe o perioadă 6-12 luni, cu obligativitatea să menţină locurile de muncă în acest interval
  • – Toate programele merg foarte bine, dar aş scoate în evidenţă ajutorul de minimis care se dovedeşte un succes şi pentru întreprinzătorii debutanţi (SRL-D). De la începutul programului întreprinzători debutanţi au fost create 13.000 de firme, care au în total 24.000 de angajaţi, iar rata de mortalitate este de sub 1%. Programul a beneficiat de 5 mil. euro anual. De aceea am inclus acest program în bugetul Programului Operaţional Sectorial 2014-2020, pentru a beneficia de fonduri mult mai mari.

Radu Graţian Gheţea,  preşedintele CEC Bank

  • – Din „periplurile” mele în ţară, am observat că în afara Bucureştiului oamenii indiferent de vârstă sunt mult mai încrezători în afacerile lor, sunt mult mai optimişti, se mulţumesc cu profituri mai mici, spre deosebire de Bucureşti, unde înaintea boom-ului imobiliar erau obişnuiţi să aibă marje de profit de 30% uşor.
  • – La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor şi Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sunt discuţii pentru a realiza o bază de date cu antreprenorii care au falimentat una sau mai multe firme, lucru care ar putea influenţa băncile în a le mai acorda credite acestora. Sunt multe cazuri în care unii antreprenori după ce au falimentat 2-3 firme, au început-o pe a patra. Noi considerăm că asemenea persoane ar trebui monitorizate, aşa cum se întâmplă în alte ţări. În unele ţări dacă ai falimentat o firmă, nu mai ai voie să înfiinţezi o a doua firmă, însă noi nu vrem să se treacă la asemenea măsuri.
  • – Eu cred că un boom va veni din agricultură pentru că potenţialul României este extraordinar. Dacă agricultura de subzistenţă reprezintă 40% din agricultura noastră, oamenii încep să-şi dea seama că nu mai merge aşa.

Florin Scarlat, director general şi unul dintre fondatorii grupului de firme Bit Solutions

  • – Cred că una dintre măsurile pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ar fi îmbunătăţirea comunicării dintre mediul de afaceri, antreprenori şi minister. Mi se pare că între minister şi antreprenori nu este o comunicare foarte bună. A doua măsură care ar trebui să fie luată pentru dezvoltarea IMM-urilor este organizarea unor întâlniri între consultanţi specializaţi, acreditaţi de minister şi antreprenori. Şi asigurarea primei părţi din finanţele începerii unui proiect.
  • – Pentru afacerea pe care o conduc oamenii sunt cei mai importanţi. Eu am nevoie de bani pentru trainingul angajaţilor şi nu cred că fără credite aş putea să mă dezvolt. Criza a adus şi lucruri bune, noi ne-am optimizat portofoliul de produse.
  • – În partea a doua a acestui an văd o creştere economică la afacerea pe care o conduc, am lărgit portofoliul de produse. Am mai multă încredere, cred că lucrurile vor merge mai bine. Ca antreprenor, trebuie să fii optimist, astfel nu reuşeşti. Mă aştept  la o creştere a cifrei de afaceri de 10-15% anul acesta.

Sursa: Ziarul Financiar