02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Analiză în Comisia de Aparare a Senatului asupra modului de intervenţie in cazul accidentului din Apuseni

 

5 februarie 2014

Corneliu Dobriţoiu, preşedinte la Comisia de Aparare din Senat, a declarat, miercuri dimineaţă, că membrii Comisiei vor analiza modul în care s-a intervenit pentru salvarea victimelor accidentului aviatic din Apuseni, precizând că va fi abordată inclusiv oportunitatea unei comisii de anchetă. Şefii structurilor asupra cărora se exercită controlul parlamentar al Comisiei pentru Apărare din Senat – Interne, Apărare şi STS – vor fi audiaţi în legătură cu accidentul aviatic din Apuseni.

Comisia de Aparare

 

„Senatorii au fost de acord ca în proxima şedinţă a Comisiei să facem o analiză a cadrului legal care să asigură intervenţia coordonată a instituţiilor statului cu atribuţii de căutare-salvare şi apoi să stabilim un program de audieri în aşa fel încât să creştem, nu numai rolul de control al Comisiei parlamentare, pentru că, în ceea ce priveşte controlul, s-au reţinut unele carenţe”, a spus acesta.

Întrebat dacă audierile în cadrul Comisiei se vor face începând de săptămâna viitoare, Dobriţoiu a răspuns negativ.

„Nu, pentru că săptămâna viitoare vom face analiza cadrului legal. La solicitarea senatorilor din Comisie s-a dorit extinderea ariei de audieri asupra tuturor şefilor structurilor asupra cărora se exercită controlul parlamentar al Comisiei pentru Apărare, siguranţă naţională şi ordine publică – Interne, Apărare, STS”, a spus liberalul.

Chestionat dacă vor fi audiaţi şi responsabili de la Ministerul Transporturilor, Dobriţoiu a răspuns: „Transporturi mai puţin, pentru că noi nu avem competenţe asupra domeniului. Am putea face cel mult o solicitare din partea ministrului, fără să aibă caracter obligatoriu, să adresăm o rugăminte, o invitaţie, după ce ne vom fi edificat asupra modului în care celelalte instituţii pe dimensiunea operaţiei de căutare-salvare au acţionat”.

Acesta a menţionat că se referă la instituţii care sunt sub controlul parlamentar al Comisiei pentru apărare.

El a menţionat că activitatea de control parlamentar până acum s-a exercitat „din perspectiva bugetelor, cu prilejul numirilor în funcţii a diferiţilor reprezentanţi sau şefi ai instituţiilor pe care noi le avem în coordonare, sub activitatea de control, şi a unor rapoarte de activitate, tematice”.

Dobriţoiu a spus că, pentru a pune în valoare latura necesară controlului parlamentar, membrii comisiei vor studia „posibilitatea solicitării expertizei tehnice pe diferite domenii care fac obiectul controlului”.

„În acest sens, vom modifica imediat regulamentul de funcţionare şi funcţionare a comisiilor pentru că asigurarea expertizei tehnice presupune şi nişte eforturi financiare din partea Senatului, atât timp cât cer o expertiză independentă din partea altor instituţii pe o anumită temă”, a explicat fostul ministru al Apărării.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Corneliu Dobritoiu, a declarat, miercuri dimineaţă, că membrii Comisiei vor analiza modul în care s-a intervenit pentru salvarea victimelor accidentului aviatic din Apuseni, precizând că va fi abordată inclusiv oportunitatea unei comisii de anchetă.

„Ar putea fi vorba (de o comisie de anchetă – n.r.), depinde şi de voinţa colegilor mei din Comisie şi de speranţele lor ca rezultatele acestei comisii de anchetă să producă ceva substanţă în condiţiile în  care sunt alte anchete care se desfăşoară pe rol, la Parchet, mă refer, sunt analize, evaluări făcute de Corpul de control al premierului”, a spus acesta.

Potrivit acestuia, aria de audieri ar trebui să fie extinsă în ideea în care membrii Comisiei se pot edifica asupra prevederilor legale şi asupra atribuţiunilor fiecărei instituţii care participă în „spectrul generos al misiunilor de căutare-salvare” şi să vadă în ce măsură au fost duse la îndeplinire atribuţiunile pe care le avea fiecare instituţie.

El a adăugat că o eventuală comisie de anchetă va solicita o expertiză tehnică asupra modului în care au fost achiziţionate anumite repere tehnice care să conducă la „triangularea punctului sau staţiei care emite un semnal”.

„Dacă densitatea este mai mare în zonele populate decât în zonele muntoase care se situează pe direcţia culoarelor de transport aerian, care nu se schimbă de la o zi la alta, atunci vom face şi noi analize”, a spus Dobriţoiu.

Întrebat despre existenţa unor rapoarte „diferite” din partea ROMATSA şi a Ministerului Transporturilor în care se menţiona că nu au fost transmise corect coordonatele locului accidentului sau că nu era necesară înfiinţarea unui comitet de situaţii de urgenţă pentru că nu se încadra cu normele legale, el a spus că nu poate să emitpă nicio judecată de valoare în legătură cu aceste informaţii.

„Categoric că cei care le-au plasat în spaţiul public bănuiesc că au la bază nişte reglementări precise”, a spus el, adăugând că modul în care reglementările în spaţiul instituţional converg sau sunt divergente vor fi stabilite de către Parchet.

El a adăugat că, în şedinţa de miercuri, membrii comisiei pe care o conduce vor analiza, printre altele, şi modul în care sunt reglementate operaţiunile de căutare-salvare.

„După aceea vom discuta liber, între colegi, asupra oportunităţii chemării la audieri sau a unei comisii de anchetă”, a spusl liberalul.

Întrebat dacă vor fi audiaţi şi ministrii responsabili în acest caz, senatorul a răspuns afirmativ, menţionând că se va insista mai mult pe „prezenţa subordonaţilor, a specialiştilor cu autoritate în instituţii”.

„Poate un ministru să fie violonist sau pianist, dar are în spate un corp de cadre tehnice care au răspundere. E adevărat, ministrul, în baza propunerilor acelor experţi, spune «Da», «Nu», «Mai aşteptăm»…. Degeaba ne îndreptăm asupra unui ministru şi spunem un ministru nu a făcut, a avut sincope de comunicare, a fugit în teren, a fugit în pădure…Nu aşa stau lucrurile. Dar dacă ministrul nu era prezent? Instituţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi”, a ţinut să precizeze Corneliu Dobriţoiu.

Întrebat despre posibilitatea ca Armata să fi putut supraveghea pe radar traseul avionului până la prăbuşire, fostul ministru a răspuns: „Într-adevăr, sunt două tipuri de sisteme. Unul tridimensional, FPS-ul, care asigură monitorizarea spaţiului aerian de la înălţimi de la 1.500 m în sus. Oricum şi ROMATSA şi Armata au imaginea aeriană reală, la zi. Cum e firesc, pentru acoperirea unor necesităţi de siguranţă naţională, de apărare naţională, Armata a achiziţionat şi alte sisteme care să asigure supravegherea înălţimilor sub 1.500 de metri. Nu cred că se întâmplă până la firul ierbii şi nu ştiu unde sunt localizate, acesta este un alt aspect”.

Chestionat dacă, în opinia sa, ROMATSA şi-a făcut datoria, acesta a arătat că ar putea să dea un răspuns dacă ar cunoaşte câte ceva privind fluxul informaţional între ROMATSA şi celelalte instituţii coordonatoare.

„Necunoscând acest lucru, nu pot să spun dacă ROMATSA a făcut tot ceea ce trebuia sau dacă a fost vorba despre sincope majore de comunicare, care au fost relevate în însăşi fapta în teren, că nu s-a întâmplat mare lucru”, a spus fostul ministru al Apărării.

Întrebat despre folosirea de către preşedintele Traian Băsescu în spaţiul public al unor hărţi STS, liberalul a răspusns că, nefiind expert în domeniul comunicaţiilor, nu se poate pronunţa.

„Nu ştiu în ce măsură…Preşedintele a lucrat cu materialul asigurat de un serviciu care este în subordinea CSAT, mai departe, acurateţea datelor, bănuiesc că nici domnia sa, cum nici eu de altfel, nu le pot aprecia”, a spus el.

Sursa: Mediafax