02. Cash_shutterstock_132181025
Produse financiare pentru cash

Ultimele jocuri pentru viitorul consiliu de administraţie al BNR: monştrii sacri îşi păstrează poziţiile, alţii stau la mâna algoritmului

 

13 iunie 2014

Parlamentul va decide în prima zi a săptămânii viitoare com­ponenţa celui de-al cincilea consiliu de administraţie al BNR de după revoluţie. Printre intrigi subtile, zvonuri mărunte, lobby-uri şi supoziţii, un lucru rămâne, la câteva zile distanţă de vot, clar: „monştrii sacri“ ai politicii monetare îşi vor păstra fotoliile în vreme ce alţi pretendenţi la unul dintre cele nouă fotolii din monumentala, centenara sală de consiliu a Băncii Naţionale sunt la mâna „algoritmului“ parlamentar.

Conducerea executivă a BNR are un salariu cuprins între 15.000-13.000 de euro pe lună în timp ce un membru neexecutiv se apropie de 4.000 de euro pe lună.

Liderii grupurilor parlamentare se întâlnesc astăzi pentru a împărţi frăţeşte cele nouă poziţii în CA al BNR.

Pretendenţii au timp până luni să-şi trimită CV-urile ce vor fi examinate de cei 45 de membri ai comisiilor reunite de buget – finanţe, iar candidaţii vor răspunde individual întrebărilor înainte ca întregul consiliu agreat să fie supus votului plenului reunit – vot secret cu bile.

„Nu ştiu dacă Mugur Isărescu sau Florin Georgescu şi-au depus CV-urile, dar ceilalţi membri (membri ai actualului CA al BNR – n.red.) nu şi le-au depus sau nu au ajuns la noi. Ei au timp până luni să o facă – atunci vor fi examinate candidaturile şi vor fi audierile, iar plenul reunit se va exprima prin vot. Noul consiliu îşi va prelua mandatul după ce expiră mandatul actualului consiliu (9 octombrie – n. red.)“, a spus ieri Cosmin Nicula, preşedintele Comisiei de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.

Toţi actualii membri ai CA al BNR îşi doresc o reînnoire de mandat, dar împăr­ţirea algoritmică la care se va ajunge astăzi – opt locuri, pentru că poziţia guvernatorului Mugur Isărescu va fi suţinută de toate partidele – este esenţială pentru configuraţia viitorului consiliu de administraţie al Băncii Naţionale.

Şi asta pentru că, dacă în actualul consiliu al cărui mandat expiră în octombrie PSD are trei locuri (Florin Georgescu – prim-viceguvernator, Marian Dinu – membru şi Nicolae Dănilă – membru, toţi trei fiind susţinuţi de partid pentru un nou mandat), astăzi social-democraţii vor pretinde mai mult ca sigur să aibă patru poziţii în viitoarea strucutură, pentru că are cel mai puternic grup parlamentar. Pe acest loc al patrulea ar putea fi susţinut Daniel Dăianu, care în urmă cu cinci ani a fost respins de comisiile de specialitate pentru un post în CA al BNR, el candidând atunci ca independent, după ce a sperat să fie susţinut de PNL. Însă Dăianu, care este acum al doilea om în ASF îşi doreşte poziţia de vicepreşedinte („nu pleacă el de la ASF, pentru o poziţie de simplu membru, dar nu sunt excluse surprize“, susţin surse parlamentare) ceea ce l-ar putea pune în conflict cu actualii „vici“ Bogdan Olteanu (susţinut explicit de PNL) şi Cristian Popa (susţinut tacit de Mugur Isărescu şi PSD, după cum spun surse parlamentare). Este important acest aspect pentru că toate candidaturile sunt „pe poziţii“ – pentru guvernator, prim-viceguvernator, viceguver­nator, membru. În acelaşi timp, în tabăra liberală, PNL, care are două locuri în actualul consiliu – Bogdan Olteanu şi Napoleon Pop – va rămâne cu unu. Şi cum preşedintele liberal (interimar) Klaus Iohannis a anunţat că partidul îl susţine pe Bogdan Olteanu (chiar dacă el este apropiat de Popescu-Tăriceanu care acum are o relaţia tensionată cu partidul), Napoleon Pop (candidat inde­pendent în 2009 spijinit apoi la vot de PNL) s-ar putea vedea în poziţia de a candida ca şi acum cinci ani ca independent, cu riscul solid de a fi respins. Identic, PDL care are două locuri în CA al BNR (Virgil Stoenescu – membru şi Cristian Popa – viceguvernator) rămâne cu unu singur, iar democrat-liberalii îl susţin pe Stoenescu, întructâ au dreptul la un post de membru simplu.

Prin urmare, viceguvernatorul Cristian Popa s-ar putea vedea obligat, într-un astfel de scenariu, să-şi caute o altă susţinere parlamentară. Însă scaunul său pare securizat, chiar dacă, aşa cum susţin surse parlamentare, el este pretins de UNPR.

„În 2009 l-am susţinut pe Cristian Popa pentru poziţia de viceguvernator pe care o are acum, pe Lucian Croitoru şi pe Virgil Stoenescu. Croitoru a fost respins ca urmare a destrămării coaliţiei (cu PSD- n. red.) şi am rămas cu două locuri. Acum avem doar unu de membru simplu. Dar viceguvernatorul Popa este susţinut de guvernatorul Mugur Isărescu şi tacit, de PSD şi dacă ei îl susţin, îl susţinem şi noi“, a spus Gheorghe Ialomiţianu (PDL), fost ministru de finanţe, actualmente membru al Comisiei pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

Agenţia Mediafax a transmis însă ieri că directorul Direcţiei Buget din Ministerul de Finanţe Gheorghe Gherghina şi ministrul pentru buget Liviu Voinea şi-ar disputa acest aparent  disponibil loc deţinut acum de Popa.

În ceea ce priveşte UDMR, care are un loc, Uniunea o susţine pentru un nou mandat pe Agnes Nagy.

Examenul decisiv va fi dat luni în faţa membrilor comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului (34 de deputaţi şi 11 senatori), după care se va ajunge în plen, unde se va vota întreaga listă în bloc – prin urmare examenul comisiilor este unul decisiv.

În general, parlamentarii respectă liniile trasate de partid pentru că stabilirea unei candidaturi este o decizie comună a partidului, iar partidele, ele însele, respectă înţelegerile pentru că propunerile făcute sunt în funcţie de ponderea parlamentară a fiecăruia. Dar nu mereu este aşa.

În urmă cu cinci ani, votul pentru CA al BNR s-a petrecut într-o atmosferă foarte tensionată – în aceeaşi zi în Parlament urma să se citească motiunea de cenzură care avea să conducă câteva zile mai târziu (13 octombrie) la căderea guvernului Boc 1.

În comisiile de specialitate reunite fuseseră respinse deja candidaturile lui Lucian Croitoru (consilier al lui Mugur Isărescu, care avea, în urma acestei respingeri, să ajungă candidat la poziţia de prim-ministru), susţinut de PDL, Daniel Dăianu (inde­pendent) şi Silviu Cernea (independent, care era membru în CA al BNR).

Respingerea lui Croitoru l-a întărit pe Napoleon Pop (care candida ca independent fiind asumat apoi de PNL) pentru că PNL a jucat alături de PSD împotriva PDL, care a pierdut astfel un loc în CA al BNR.

„Nu sunt excluse surprize la vot, dar în general înţelegerile între partide sunt respectate. În interiorul partidelor, res­pectăm ceea ce s-a decis la nivel de grup“, spune Gheorghe Ialomiţianu.

Sursa: Ziarul Financiar